Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Vasile Godîncă-Herlea, fondator și CEO azitis.com
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025? Argumentați!
„Roller-Coaster”. A fost un an în care, pe lângă activitatea de zi cu zi, ne-au ținut cu sufletul la gură tot felul de crize: cea ucraineana care ba se rezolvă, ba se năruie, relația SUA – Europa care se deteriorează pe zi ce trece, taxele lui Trump, alegerile din România, taxele și impozitele crescute de aici, blocajul și alte crize din justiție, evoluția rapidă a AI. Sunt foarte multe de dus pentru un singur an și pare că în loc să se mai rezolve din ele, apar tot mai multe, care te influențează, deși n-ar trebui.
Pare că, dintr-o dată, normalitatea, stabilitatea, mersul predictibil și lin al lucrurilor sunt un privilegiu de care nu vom mai avea parte în curând.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității
companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Din fericire, estimările de la începutul anului s-au concretizat, însă cu mult efort, cu muncă susținuta și cu mintea la scop și la obiective.
În domeniul în care activăm – licitații pentru bunuri în distress – principalele motive de îngrijorare sunt legate de aceste crize succesive sau chiar suprapuse, care genereză foarte multăimpredictibilitate pentru investitori, astfel încât aceștia intră într-o logică de așteptare în ceea ce privește investițiile, reducând astfel nivelul tranzacțiilor.
Din experiența noastră acumulată în vânzări, de-a lungul vremii, există două tendințe – tendința de tezaurizare, care se îndreaptă spre active mari și de lux și tendința de consum, care este fluctuantă, crește sau scade în funcție de puterea de consum. Ca să vă ilustrez cu un exemplu concret, mă voi referi la criza din 2008: atunci, majoritatea dezvoltatorilor imobiliari intraseră în insolvență și aveam proiecte de lux cu penthouse-uri, apartamente mari etc., dar și proiecțele mai de buget, să zicem așa, garsoniere, apartamente mici, case construite cu materiale mai ieftine. Intuiția îți spunea că se vor vinde apartamentele mici și ieftine, însă, dimpotrivă, s-a instalat o a perioadă de blocaj de câțiva ani în care nu s-a vândut aproape nimic, în timp ce locuințele de lux se vindeau ca pâinea caldă – oamenii (cei cu bani, bineînteles) își protejau lichiditățile infuzând bani în acest tip de active. Cred că vom asista la același comportament și în perioada următoare.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina) și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Nu am simțit influență directă asupra activității companiei la nivel bugetar și operațional – mai putin în ceea ce privește taxele mărite, care se simt. Mai degrabă, echipa a resimțit o stare de incertitudine și de anxietate cu privire la viitorul pe termen mediu al fiecăruia, care, deși a crescut gradul de stres, nu a influențat performanța profesională.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Cred c unul dintre punctele tari ale mediului de business rezidă în raportarea față de șocurile prin care am trecut în ultimii ani – unele împărtășite, cum a fost pandemia, altele proprii acestei zone a lumii, cum este proximitatea cu Ucraina (războiul, cerealele, exodul de oameni) sau instabilitatea politică și fiscală cronică. Aceste crize succesive au făcut din mediul de afaceri un univers destul de rezilient, care reușeste să înainteze în ciuda crizelor, în ciuda lipsei de sprijin din partea statului.
Un punct slab major se vede în starea de dificultate instalată în unele companii mari – așa cum rezultă din multe studii, stare nedeclarată și netratată, care îi contaminează încet, dar sigur, și pe ceilalți din jur – clienți și furnizori. Apoi, asistăm la această concurență neloială a statului prin companiile sale care sunt tolerate cu arierate, tolerate să nu plătească dările, în timp ce mediul privat este împovărat cu noi taxe și impozite, parțial pentru a acoperi necolectarea dărilor de la aceste companii.
Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Atât de jos am coborât garda față de aceste așteptări, încât mai că mi-aș dori să nu încurce:). Nu mă mai aștept sa facă ceva pozitiv pentru ca sunt înglodate total în birocrație și birocratizare și în lupte de putere.
Daca aș merge pe un ton mai optimist, mi-aș dori ca Primul Ministru să facă reforme în zona administrației și a justiției, astfel încât să simțim că și mediul de stat aduce o contribuție la redresarea țării. Mi-aș dori să reformeze ANAF, ca să colecteze mai bine creanțele fiscale. Mi-aș dori ca ANAF și zona de administrație publică centrală, dar și cea locală, să înceapă să lucreze cu obiective, iar sporurile și primele să se dea în funcție de criterii de performanță.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?
Vom pune accent pe integrarea AI în activitate și pe crearea facilităților noi pentru clienți. Fiind în zona de licitații publice, ne propunem să introducem o funcție de evaluare a activelor pe care o pot face cei interesați de achiziții pe site-ul nostru, astfel încât, raportat la propriile viziuni de utilizare a activelor de interes, să poată avea o recomandare de buget pentru achiziție. A doua funcție importantă pe care dorim să o implementăm cu AI ar fi ajustarea virtuală a activelor – clienții vor avea la îndemână un instrument pentru simularea îmbunătățirilor aduse unui anumit activ.
A doua direcție strategică va fi studierea piețelor pentru pregătirea extinderii regionale.
Apoi, având în vedere că noțiunea de licitații și, mai ales, licitațiile în distress se află încă într-o zona tabu, vom continua demersul de explicare și informare a publicului în legătură cu oportunitățile reale care derivă de aici și cu mecanismele de aceesare a acestora, care sunt transparente, sigure și rapide.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
Cred ca cea mai mare provocare la nivel mondial este această poziție oscilantă a Americii în privința politicilor externe și lipsa de unitate și decizie centralizată la europeni. Sentimentul este că noi suntem în meniu, iar tendințele de refacere a echilibrelor internaționale nu sunt neapărat initiațiva Chinei, Indiei și Rusiei, așa cum ne-am aștepta, ci vin primordial din SUA, iar ceilalți sunt și ei la împărțit.
Prin urmare, cred că se vor zgudui în continuare piețele și tendința oamenilor este de a merge spre prudență.
A doua îngrijorare este legată de puterea exacerbată a câtorva din bogații lumii care, din pozițiile de lideri ai Meta, Google, Amazon etc. încep să intervină în politicul diverselor țări, iar aceștia nu sunt oameni de stat și nu există mecanismele statale de ajustare a unor tendințe aberante (cum sunt Parlamentele, justiția), ci ei, deținând practic toată puterea, se uită la țări mici ca la o pradă, ca la o companie care trebuie preluată ostil dacă cumva politicile interne interferează cu planurile companiei. Este un alt element de instabilitate care va face, așa cum spuneam mai sus, ca perioadele de stabilitate și normalitate să fie tot mai scurte și la un moment dat să devină un lux.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.