Inteligența artificială ar putea adăuga până la 5% la PIB-ul României, dar pentru această transformare este nevoie de colaborare, acces la date și o viziune comună. AI Chamber își propune să transforme Europa Centrală și de Est într-un hub al inovației.
Un nou actor colectiv încearcă să aducă Europa Centrală și de Est în centrul conversației globale despre inovație. AI Chamber s-a născut din nevoia întreprinderilor mici și mijlocii de a fi mai mult decât spectatori ai revoluției digitale.
Fondată de antreprenori pentru antreprenori, organizația are deja membri în Polonia, Cehia și Bulgaria și își propune extinderea în întreaga regiune. Într-un ecosistem dominat de giganții tehnologici, AI Chamber oferă IMM-urilor o voce comună, acces la cunoștințe și o rețea de colaborare reală.
„Reprezentăm, promovăm, oferim cunoștințe și creăm conexiuni. Acestea sunt cele patru direcții pe care ne-am construit identitatea”, explică Tomasz Snażyk, CEO al AI Chamber.
Organizația a lansat recent două documente strategice: Campania și Planul de Acțiune AI pentru Europa Centrală și de Est și Raportul privind rolul AI în IMM-uri, realizat în 11 țări pe un eșantion de 3.000 de companii – dintre care 300 din România. Concluziile arată un contrast clar: majoritatea IMM-urilor recunosc potențialul AI, dar se confruntă cu bariere legate de accesul la date, finanțare și competențe digitale. În schimb, companiile care au început să adopte AI raportează deja creșteri semnificative de eficiență și productivitate. „Obiectivul nostru este simplu, dar ambițios: să facem Europa Centrală și de Est din nou puternică – un loc unde se dezvoltă AI și unde merită să faci business”, subliniază Snażyk.
Planul de acțiune AI Chamber se bazează pe cinci piloni esențiali. Primul privește infrastructura AI – dezvoltarea fabricilor de AI și a platformelor de date care pot susține modele avansate. Al doilea vizează inovația și accesul la date, pledând pentru deschiderea bazelor publice și private, vitale pentru antrenarea algoritmilor. Al treilea pilon, capitalul uman, abordează nevoia formării competențelor digitale și a recalificării angajaților.
În paralel, cadrul legislativ trebuie să fie echilibrat și adaptat realităților pieței, pentru ca reglementarea să stimuleze inovația, nu să o frâneze. Apoi, finanțarea și cercetarea completează arhitectura strategică, prin sprijin pentru start-upuri și centre regionale de inovație. Împreună, acești piloni definesc o viziune coerentă, care pune accent nu doar pe tehnologie, ci și pe oameni, colaborare și sustenabilitate economică. AI Chamber își propune să transforme regiunea într-un ecosistem în care inovația este cultivată local, nu importată.
Potrivit estimărilor AI Chamber, adoptarea extinsă a inteligenței artificiale ar putea adăuga până la 5% la PIB-ul României, iar în ansamblul regiunii CEE impactul ar fi considerabil mai mare. „Mulți se concentrează pe fabrici și hardware. Noi credem că adevăratul fundament este accesul la date și colaborarea între ecosisteme”, afirmă Snażyk.
Inteligența artificială nu este doar o chestiune de tehnologie, ci de leadership, viziune și coordonare regională. Pentru statele din Europa Centrală și de Est, provocarea este dublă: să țină pasul cu inovația globală și, simultan, să construiască un model propriu – bazat pe agilitate, creativitate și parteneriate transfrontaliere.
AI Chamber devine astfel un catalizator al acestei tranziții: un spațiu unde IMM-urile pot colabora, învăța și influența politicile publice care le vor modela viitorul digital. „Europa Centrală și de Est are talent, know-how și energie antreprenorială. Trebuie doar să conectăm aceste resurse și să le oferim condițiile să înflorească. AI poate fi motorul acestei transformări”, conchide Tomasz Snażyk.