Prețul argintului a urcat la un nou record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, în contextul unei cereri globale în creștere accelerată din partea industriilor de tehnologie, energie și infrastructură, și pe fondul restricțiilor de export impuse de China, arată o analiză publicată de PwC România.
Analiștii estimează că pragul de 100 USD/uncie ar putea fi depășit în cursul acestui an, având în vedere presiunile simultane din partea cererii industriale și a ofertei limitate. Doar în 2025, argintul a înregistrat o creștere de aproximativ 150%, urcând de la 29 USD/uncie la finalul anului 2024, până la peste 80 USD în ultimele zile din decembrie.
Argintul a devenit esențial în ecosistemele tehnologice moderne: este folosit în centre de date AI, semiconductori, panouri solare, vehicule electrice și în infrastructura energetică de nouă generație. Este cel mai bun conductor electric dintre toate metalele și este preferat în aplicații care necesită eficiență și fiabilitate.
Conform PwC, marile companii tech – printre care Amazon, Microsoft, Google, Meta, OpenAI și Oracle – plănuiesc investiții de 3.000 miliarde USD până în 2030 în infrastructură digitală, o direcție care va susține cererea pentru argint pe termen lung.
În paralel, China a reclasificat argintul drept material strategic, introducând din 1 ianuarie 2026 un regim de licențiere strict pentru exporturi. Numărul exportatorilor autorizați a crescut ușor, de la 42 la 44, dar controlul strict asupra volumelor vizează protejarea consumului intern pentru industrii strategice. Această decizie reduce disponibilitatea argintului pe piețele internaționale și adaugă o presiune suplimentară asupra prețurilor.
„Politica adoptată de China seamănă cu modelul aplicat în cazul metalelor rare – controlul exporturilor devine o armă economică pentru menținerea avantajului competitiv. Impactul asupra planurilor de investiții globale va deveni tot mai vizibil în lunile și anii următori”, se arată în analiza PwC România.
Pe termen scurt, impactul asupra sectorului AI ar putea fi limitat, datorită stocurilor existente și flexibilității lanțurilor de aprovizionare. Însă, pe termen mediu și lung, companiile din domenii precum cloud computing, mobilitate electrică sau energie regenerabilă vor fi nevoite să gestioneze mai activ riscurile asociate cu aprovizionarea și volatilitatea prețurilor.
„Argintul a ieșit din umbra aurului și s-a impus ca metalul critic al noii economii – aflat la intersecția dintre tehnologie, energie și geopolitică. Evoluția sa din 2026 va avea implicații directe asupra ritmului de inovație și investiții globale”, concluzionează analiștii PwC.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.