Lecții pentru 2026 – Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social și geopolitic.
Elena Gheorghe, Country Manager PayU România și Ungaria
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025?
Cuvântul care definește cel mai bine anul 2025 pentru piața de plăți online din România este „consolidare”. Ne aflăm deja în al patrulea an consecutiv de creștere susținută, de aproximativ 19-20% la nivelul industriei de plăți digitale, ceea ce indică o maturizare clară a pieței. Plățile digitale nu mai susțin doar comerțul electronic, ci devin o infrastructură de bază pentru plata utilităților, a asigurărilor sau chiar a ratelor de credit. Această evoluție a fost confirmată și de rezultatele înregistrate de Black Friday 2025, când, la nivelul PayU, am procesat 1,31 milioane de tranzacții, în valoare totală de aproximativ 720 de milioane de lei.
În paralel, observăm o adopție tot mai diversificată a metodelor de plată. Plățile în rate cu cardurile de credit, soluțiile de tip BNPL sau Slice, precum și portofelele digitale, cum sunt Apple Pay și Google Pay, au câștigat semnificativ în pondere și utilizare, cu creșteri de până la 15% (Apple Pay) sau 9% (Google Pay). Această tendință reflectă dorința consumatorilor pentru experiențe de plată simple, rapide sau care să le permită o gestionare mai eficientă a bugetului personal, în special în cazul achizițiilor de valoare mare.
Toate acestea sunt amplificate de evoluția comerțului electronic, care reprezintă astăzi 11% din totalul pieței de retail, apropiindu-se astfel de o contribuție tot mai relevantă la PIB. În ansamblu, 2025 a fost anul în care piața românească de plăți digitale a trecut de la faza de ”expansiune pură” la una de consolidare a tehnologiilor, a comportamentelor de consum și a ecosistemului, făcând tranziția spre un ecosistem digital mai matur și mai orientat spre eficiență care sa asigure o crestere scalabila.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Ca în fiecare an, prioritatea noastră a fost diversificarea portofoliului de produse și susținerea dezvoltării afacerilor clienților noștri. Deși anul a fost marcat de multiple provocări externe, activitatea noastră a evoluat conform planului, fără deviații majore față de estimările inițiale. Creșterea a fost aliniată obiectivelor stabilite la începutul anului, ceea ce confirmă atât eficiența modelului nostru de business, cât și capacitatea de adaptare într-un context economic complex.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Deciziile legislative adoptate în cursul verii au generat o ușoară încetinire a ritmului de creștere comparativ cu anul precedent, în special în lunile august și septembrie. Am observat, în rândul comercianților, o atenție sporită asupra structurii costurilor și un interes crescut pentru optimizarea cheltuielilor. Această prudență a determinat o abordare mai calculată și mai eficientă a resurselor.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Cred ca mediul de afaceri a facut un salt destul de important in ultimii 10 ani. Astăzi, România este una dintre cele mai relevante trei piețe din Europa Centrală și de Est și este percepută de investitori drept o oportunitate majoră de creștere, similar cu poziția pe care Polonia o avea în urmă cu aproximativ zece ani. Pe lângă poziția geografică strategică, România are un potențial important în sectorul energetic, cu perspective reale de independență energetică, în IT și digital, susținute de o forță de muncă bine pregătită, în agricultură, unde există încă mult spațiu pentru eficientizare, și în sănătate, un domeniu cu cerere structurală în creștere.
La puncte slabe aș puncta în primul rând infrastructura slabă, sub nivelul altor țări din regiune, precum Polonia sau Cehia. Impredictibilitatea fiscală și legislativă, variațiile mari în eficiența administrației publice în interacțiunea cu mediul privat, respectiv nivelul ridicat de birocrație continuă să fie provocări majore. La acestea se adaugă presiunile din zona resursei umane, fie prin deficit de competențe, fie prin migrație, fie prin anumite presiuni salariale.
Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
În primul rând, este esențial ca statul român să ofere mai multă predictibilitate în procesul decizional, iar acest lucru nu poate fi realizat fără o consultare reală și constantă cu mediul de afaceri, atât cu marile companii, cât și cu IMM-urile, care au nevoi și realități diferite. Alte țări din regiune au implementat deja măsuri clare, inclusiv alocarea de fonduri și programe dedicate pentru extinderea utilizării plăților digitale, cu beneficii directe asupra colectării taxelor și a dezvoltării economice.
La fel de importantă este investiția în infrastructură la nivel național, care ar permite o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor și ar reduce discrepanțele majore dintre județe. Fără aceste investiții, riscul este ca resursele financiare și umane să rămână concentrate doar în câteva zone, în timp ce restul țării rămâne într-o zonă de vulnerabilitate economică.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?
Strategia noastră se bazează pe diversificarea continuă a metodelor de plată și pe accelerarea adopției plăților digitale. Ne vom concentra în continuare pe dezvoltarea de soluții care să contribuie la reducerea utilizării numerarului în România, adaptate nevoilor pieței locale, pe extinderea gamei de produse cu noi metode de plată și pe consolidarea parteneriatelor locale, astfel încât adopția plăților digitale să crească inclusiv în regiunile mai puțin digitalizate ale țării.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
La nivel global, una dintre cele mai mari provocări va fi utilizarea inteligenței artificiale într-un cadru nereglementat, atât din perspectiva protecției datelor personale, cât și a standardelor de utilizare. În paralel, AI va genera presiuni semnificative asupra pieței muncii, prin eficientizarea proceselor operaționale și de vânzări, dar și asupra resurselor energetice, având în vedere consumul ridicat de energie asociat acestor tehnologii. O altă provocare majoră este inechitatea reglementărilor dintre companiile din UE și cele din afara Uniunii, care riscă să genereze tensiuni suplimentare în diverese industrii, nu doar agricultură. La acestea se adaugă conflictele geopolitice, care continuă să consume resurse financiare ce ar putea fi direcționate către alte nevoi esențiale, precum infrastructură, sănătate sau dezvoltarea mediului de afaceri.
La nivelul industriei noastre, provocarea principală rămâne lipsa unui suport activ din partea statului pentru comercianții și companiile din România, comparativ cu sprijinul de care beneficiază companiile din alte state membre UE sau chiar din afara Uniunii.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.