Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul Bolojan, care au avut un impact imediat asupra mediului de afaceri și populației, n-au ocolit sectorul cultural, un domeniu foarte sensibil la orice impact asupra finanțărilor.
Artiștii, managerii instituțiilor culturale și publicul au resimțit din plin constrângerile bugetare, inflația și creșterea tarifelor la utilități. Actorii, coregrafii, bibliotecarii, muzicienii, editorii nu trăiesc numai în „sferele înalte ale culturii”, ci sunt, până la urmă, oameni care au nevoie de o siguranță financiară pentru a crea și pentru a-și pune în valoare munca pentru public. Proiectele, programele și alte activități culturale sunt puse sub semnul întrebării sau chiar abandonate, fie că vorbim despre instituții aflate în subordinea autorităților locale (Consilii Județene și Municipale), fie că țin de Ministerul Culturii.
Un semn evident al crizei financiare care a început să se întindă în sectorul cultural este, de exemplu, decizia Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacău de a renunța la organizarea celei de-a XXI-a ediții a Bacău Fest Monodrame, eveniment teatral care reunește cele mai reușite spectacole de teatru realizate după monodrame. Cauza? Lipsa de fonduri, atât din partea finanțatorului, Consiliul Municipal, cât și din partea sponsorilor privați care, în anii precedenți, asigurau sprijinirea acestui festival. Inițial, festivalul trebuia să se desfășoare în primăvară, dar a fost amânat, din motive bugetare, în această toamnă. Nu s-au găsit finanțări, așa încât a fost amânat pentru primăvara anului viitor. Este greu de crezut că, dacă austeritatea se va adânci, evenimentul va mai avea loc în condiții optime.
La rândul său, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, instituție emblematică pentru lumea teatrului din România, subordonată Ministerului Culturii, traversează o perioadă de tensiune și adaptare. Managerul Alexandru Boureanu spune că teatrul, un simbol cultural al României, se vede nevoit să lupte pentru a-și păstra esența artistică. „Într-un teatru, nu vorbim doar de cifre și bugete, ci de oameni. Și atunci când măsurile guvernamentale taie din substanța noastră, efectele se simt imediat la nivelul oamenilor. Văd în ochii colegilor mei frustrarea, dezamăgirea profundă”, declară Boureanu.
Reducerea bugetului de bunuri și servicii la jumătate, decisă în primăvară, a fost un șoc pentru echipa teatrului. Instituția a fost nevoită să-și reorganizeze activitatea din temelii: oamenii de la ateliere au fost mutați în posturi administrative, iar activitatea de creație a fost, practic, suspendată. Alexandru Boureanu explică: „Am transformat atelierele de producție și tehnicienii în personal de pază și protecție. Gândiți-vă la ironia situației: o instituție de cultură, care ar trebui să creeze, a fost forțată să-și consume energia pe sarcini administrative, doar pentru a supraviețui”. În aceste condiții, diversitatea artistică a teatrului din Craiova a fost afectată. Instituția s-a bazat exclusiv pe trupa permanentă, fără colaborări externe.
Totuși, Boureanu găsește un motiv de speranță în proiectul de modernizare al clădirii Teatrului Național, derulat în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Ministerul Culturii. „Este o dovadă că cineva, undeva, crede în valoarea teatrului. Acest proiect ne-a oferit o cale de a evada din realitatea sumbră a austerității”, explică managerul.
Lipsa bugetelor multianuale și aprobarea târzie a bugetului de stat adaugă o stare suplimentară de incertitudine. Organizarea Festivalului Internațional Shakespeare, eveniment de prestigiu pentru Craiova și pentru România, devine aproape imposibilă fără predictibilitate financiară. „În joc nu este imaginea teatrului sau a Craiovei, ci a României”, avertizează Boureanu. Fără garanții bugetare, negocierile cu trupele internaționale eșuează, iar costurile cresc exponențial din cauza deciziilor luate în ultimul moment. Mai mult, inflația și scumpirea utilităților amplifică presiunea. Clădirea mare, istorică, presupune costuri semnificative de întreținere, iar prețurile la energie, gaz și apă consumă o parte considerabilă din bugetul artistic. „Banii pe care i-am putea investi în scenografie, costume sau muzică ajung să plătească facturi”, spune Boureanu.
Inflația afectează colaboratorii independenți
În cazul Centrului Național al Dansului București (CNDB), instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, măsurile guvernamentale adoptate în 2025, inflația și scumpirea utilităților au creat un cadru restrictiv care afectează activitatea artistică, resursa umană și relația cu publicul.
Coregrafa Vava Ștefănescu, managerul instituției, consideră că echilibrul între artă și supraviețuire administrativă devine tot mai greu de menținut: „Măsurile guvernamentale au generat un cadru restrictiv, care afectează capacitatea instituției de a se dezvolta durabil, de a asigura stabilitate resursei umane și de a menține deschiderea internațională și accesibilitatea pentru public”. Efectele directe se resimt în toate planurile. Pe partea de proiecte, birocrația complexă pentru obținerea și justificarea finanțărilor a condus la întârzieri în derularea unor programe naționale și internaționale.
În lipsa unor alocări suplimentare care să acopere creșterea costurilor de producție, CNDB a fost nevoit să reducă numărul de reprezentații și să limiteze mobilitatea artiștilor. Instabilitatea financiară afectează, astfel, capacitatea de planificare strategică și, implicit, vizibilitatea internațională a dansului contemporan românesc. Resursa umană este, la rândul ei, pusă sub presiune. Deși s-au făcut ajustări salariale, acestea nu acoperă integral impactul inflației și al creșterii costului vieții. Într-un domeniu bazat pe colaboratori independenți, limitările legislative privind angajările temporare reduc flexibilitatea și capacitatea de adaptare. Fluctuația personalului artistic și tehnic s-a accentuat, iar continuitatea proiectelor devine tot mai greu de asigurat. În același timp, inflația afectează direct colaboratorii independenți. Chiar dacă salariile de bază din instituție au fost ajustate, presiunea economică generală afectează motivația echipei și capacitatea CNDB de a atrage parteneriate internaționale. Onorariile artiștilor invitați trebuie echilibrate cu bugete tot mai restrictive, ceea ce limitează oportunitățile de schimb cultural și colaborare.
Bibliotecile, sub presiune
Dragoș Adrian Neagu, director la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila, recunoaște că instituția pe care o conduce traversează o perioadă dificilă, marcată de restricții bugetare, birocrație și efectele directe ale inflației. Biblioteca este una dintre cele mai active instituții culturale din regiune, cu mii de utilizatori și sute de activități educative. „Din păcate, resimțim măsurile guvernamentale aplicate sectorului public. În cazul bibliotecilor, acestea își produc efectul de aproape doi ani, deoarece nu a mai fost permisă achiziția de carte prin ordonanțele austerității din 2023 și 2024; la aceasta se adaugă și pierderea efectivă a trei posturi prin reorganizarea activității”, declară Neagu. Blocarea achizițiilor de carte și pierderea finanțării prin PNRR pentru proiectul „Biblioteci – hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale” reprezintă două lovituri majore. În lipsa contractului de finanțare, nu doar biblioteca județeană, ci și alte 21 de biblioteci din Brăila pierd șansa unei modernizări digitale. Creșterea prețurilor la energie, bunuri și servicii destabilizează bugetul anual. „Inflația are o influență mare asupra tuturor cheltuielilor privind activitatea curentă a instituției, deoarece avem la bază funcționării un buget aprobat la începutul anului”, explică managerul bibliotecii.
Tudor Crețu, director Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, spune că principalele probleme cu care se confruntă instituția nu sunt noi: salariile mici și pierderea personalului valoros. „Problemele cele mai importante rămân cele vechi, preexistente. În primul rând, salariile mici. Așa stând lucrurile, orice diminuare e cu atât mai dureroasă. Deocamdată, cea mai semnificativă a fost plafonarea sporului de condiții vătămătoare. Astfel, fiecare angajat a pierdut între 300 și 500 de lei net”, spune directorul bibliotecii din Timișoara. Totuși, în ciuda constrângerilor financiare, activitatea nu a avut de suferit. Evenimente precum „Pătura care citește”, „Picnic Urban de Lectură”, „ConCentrica” sau „Lecturi Aprinse” continuă să atragă publicul. Astfel, biblioteca reușește să mențină legătura cu cititorii și să promoveze cultura în comunitate, chiar în condiții de austeritate. Inflația și scumpirea utilităților impun o gestionare extrem de atentă a bugetului. Fiecare cost suplimentar se resimte imediat și obligă la prioritizarea cheltuielilor pentru a nu afecta funcționarea normală a instituției. Tudor Crețu subliniază că, deși aceste presiuni sunt reale, ele nu trebuie să umbrească misiunea culturală a bibliotecii.