Forbes CEE Forum 2025 este cel mai important eveniment regional anual din România, organizat încă din 2014. Forumul reunește editori Forbes din Europa Centrală și de Est (CEE) și EMEA, alături de lideri globali din domeniul financiar și de afaceri.
În premieră anul acesta, Forbes CEE Forum alternează sesiuni de discuții pe cele mai relevante teme de actualitate cu formate noi, captivante și interactive menite să transforme conversațiile de business în experiențe memorabile.
E.S. Victor Chirilă – Ambasador al Republicii Moldova în România
„Nu sunt om de afaceri și nu sunt nici expert în schimbare sau în viitor. Am o carieră începută în societatea civilă a Republicii Moldova, dar am debutat ca diplomat.
(…) După cum știți, am trăit în România în acea perioadă, când cei care îndrăzneau să promoveze schimbarea sau chiar să rostească acest cuvânt riscau să fie arestați. Schimbarea era o anatemă. Și totuși, după cum știți deja, nimic nu este veșnic.
Când aveam 20 de ani și îmi începeam studiile universitare, mai întâi predând, apoi învățând, generația mea s-a trezit în fața unei scări de valori spulberate și, aș spune, depășite, dar și cu o identitate nouă, redescoperită. Atunci mi-am redescoperit identitatea românească, iar acest proces de reconectare continuă și astăzi. Nu a fost doar experiența mea personală, ci a multora din generația mea. Am descoperit că avem o țară nouă, dar cu perspective încă neclare. Unul dintre profesorii mei, psiholog, obișnuia să ne numească „generația pierdută”.
Atmosfera nu era deloc optimistă. După 30 de ani, acea generație – generația mea, generația X, pe atunci „generația pierdută” – a ajuns să conducă viitorul Republicii Moldova. Iar generația mea a oferit Republicii Moldova unii dintre cei mai buni lideri, iar președinta Maia Sandu este unul dintre ei. Cum a fost posibil acest miracol? Am un singur răspuns: libertatea. Deschiderea societății noastre s-a deschis pentru generația mea, pentru mine personal, și ne-a ajutat să ne reconstruim scara de valori. Ne-a oferit șansa de a ne explora pe deplin intențiile și de a ne împlini speranțele și visele.
Această lecție este la fel de relevantă astăzi cum era și ieri. Lumea în care m-am născut, unde schimbarea era interzisă, este acum o lume în care schimbarea este pretutindeni. Schimbarea este peste tot și se accelerează în fiecare zi – prin tehnologie, platformele sociale, inteligența artificială și multe alte descoperiri recente.”
Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
Trăim o epocă a transformărilor tectonice. Crizele ne-au forțat să redefinim reziliența. Ordinea globală nu mai are un singur centrul de putere.
Europa este determinată să-și apere valorile și să-și facă alianțe noi. UE își protejează cetățenii și afacerile.
Trebuie să susținem o politică industrială ambițioasă. Am început mecanismul SAFE care susține finanțarea în Apărarea. Achizițiile comune vor consolida baza economică de apărarea. România va primi aproximativ 16 miliarde de euro prin programul SAFE. România se va poziționa strategic pe flancul estic al UE.
Efectele dezinformării divizează societățile și erodează democrația. Partificarea cetățenilor la viața democratică este esențială. Comisia Europeană lucrează la Scutul European pentru democrație.
Uniunea Europeană se bazează pe platforma ÎMPREUNĂ, care asigură reziliența Europei. Uniunea Europeană și redus consumul de gaz rusesc de la 45% la 15%.
UE investește în conductori și cibernetică. UE își consolidează parteneriatele comerciale.
Răspunsul Europei va fi întotdeauna unul de deschidere strategică. Capacitatea de independență depinde de capacitatea de a fi competitivi. UE va reduce costurile birocrației și va elimina obstacolele din piața unică europeană. Ne dorim aprofundarea pieței unice europene.
România poate fi lider în energie în Marea Neagră.
Suntem chemați să construim o economie rezilientă, competitivă și sustenabilă. Viitorul nu ne ste dat, ci îl construim împreună.
Marina Coandă Bundac – BONTE Foundation
Trăim o perioadă fascinantă și cu schimbări istorice. Trebuie să recunoaștem că ne-am pregătit pentru aceste schimbări. Trăim o poli-criză cu multe provocări. Adevărurile au devenit multiple. Aici intervine diplomația umană și culturală, care ne ajută să rămânem conectați. Influența și reputația sunt valorile României. Este modul cum ne reprezentăm în lume.
Companiile au nevoie de influență corporativă. O busolă care ne arate direcția. Diplomația economică trebuie să fie pro-activă. Direcțiile sunt clare: NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul cu SUA. Diplomația trebuie să însemne prosperitate. Deciziile mari se iau pentru binele comun. Pentru România a venit vremea asumărilor. Liderii au misiunea de a transforma oportunitățile în forțe active. România contează și va conta și mai mult dacă progresează după un plan. A venit momentul să devenim inovatori în mentalități și comunicare.
Generația Z este un barometru al viitorului. Copiii noștri pot clădi pe munca noastră un viitor mai bun, dar trebuie să le dăm aripi. Pentru România aderarea la OECD este un pas de încredere.
CEO INSIGHTS
Mihaela Lupu, CEO UniCredit Bank
Sunt foarte mândră că am petrecut 27 de ani in UniCredit Bank. Am investit în munca insensă și am pornit de la un fundament care mă caracterizeaza: loialitate, reziliență și perseverență.
(…) Norocul îl mai și facem. Depinde cum abordăm și viata. Norocul vine atunci cand muncesti si nu astepti sa vina ceva.
Experiențele care m-au creat au fost cele mai dificile. În aceste perioade reușesti sa observi cu cine vrei sa lucrezi, observi oamenii care au valori comune cu tine.
Ultimul proiect prin care am trecut, fuziunea cu Alpha Bank România, a fost o perioadă extrem de frumoasă. Insensă și dificilă, dar frumoasă. Am încheiat fuziunea în termen record, în nouă luni.
Suntem pe locul 3 în ceea ce privește finanțarea reală. Suntem cunoscuți pentru expertiză și o mulțime de proiecte prin care am susținut economia. (…) Aceasta este una dintre cele mai intense perioade pe care le trăim.
CASE STUDY
Marina Bzovîi – Director Moldova Innovation Technology Park (MITP)
Am venit să spunem o poveste frumoasă despre Moldova. Republica Moldova a reușit să-și păstreze printr-o diplomație eficientă și să-și crească sectorul IT, care a fost stabilit a prioritate de țară.
În 2010, IT era o prioritatea de țară. Asta ne-a permis să avem un subiect cu un regim fiscal special pentru IT. Impozitul pe venit pentru salarii, contribuțiile sociale, toate sunt 7% din venituri.
Am reușit să creștem domeniul TECH în Republica Moldova. Regimul fiscal este simplificat la 7%. Antreprenorii s-au așezat la masă și au spus cu ce probleme se confruntă cel mai des.
În Republica Moldova, circa 90% din business-uri sunt digitalizate. Conectivitatea la internet este foarte bună și o acoperire foarte bună. Acoperirea este de aproximativ de 90%. Internetul din RM are o viteză foarte bună și la standarde foarte înalte. Pentru business, serviciile digitale sunt în proporție de 90%. Oamenii de afaceri au semnături electronice și pot comunicare cu noi, în cadrul parcului. Am reușit să ținem oamenii acasă din sectorul IT și avem peste 300 de companii din domeniul TECH.
România este în topul investitorilor în domeniul TECH din Republica Moldova. Am reușit din 2016 se avem o creștere exponenială în sectorul tehnologiei. În prezent, sunt preocupați să adoptăm Inteligența Artificială pentru a dezvolta mai puternic acest sector TECH. Avem multe companii care dezvoltă integral jocuri și le exportă în diverse țări. Exportul de vinuri moldovenești este la nivelul exportul de tehnologie a Republicii Moldova.
Suntem pe calea integrării europene și în acest contextul regimului fiscal care este până în 2035. Acest regim fiscal nu se va schimba până atunci și va asigura dezvoltarea acestui sector. Prin IT suntem deja integrați la nivel regional. Este o prioritatea de țară sectorul IT.
PANEL 1: THE BIG SHIFT – THE GLOBAL ECONOMIC LANDSCAPE
Mihaela Mitroi, PhD – Managing Partner GTA Group
O tendință globală este securitatea. Cine are securitate energetică, militară și comercială deține o poziție importantă. Chiar și la nivel micro, securitatea este importantă: trebuie să te uiți la toate zonele astfel încât compania ta să funcționeze în siguranță.
Din punctul meu de vedere nu asistăm la la revoluție fiscală la nivel mondial. Suntem într-o fază în care contează un principiu fiscal pe care țările lumii decid să-l execute în mod diferit. Principiile le cunoaștem, de exemplu, transparență și schimb de influență. Statele Unite, Uniunea Europeană și China joacă pe baza acestor principii comune dar aplică regulile proprii. Astfel, ieșim din filozofia fiscală adoptată în urmă cu 10 ani.
China își încurajează exporturile, iar UE rămâne statornică în toate măsurile pe care le implementează în condițiile în care statele membre doresc să-și protejeze sistemele fiscale. România trebuie să se diferențieze, nu-i ușor pentru că are un deficit bugetar, deci se află într-o situație dificilă, dar trebuie să se uite la industriile care pot deveni competitive. Deocamdată, introducem regulile care sunt birocratice.
Companiile se uită unde să investească acolo unde este ieftin. Prin ieftin se înțelege și predictibilitatea fiscală. Au fost ani de zile în care au avut loc modificări fiscale. Ar trebuie să fie făcută ordine în politica fiscală din România. FMI consideră că vor fi ajustări fiscale în România în următorii ani. Impredictibilitatea fiscală în România este o problemă ce trebuie rezolvată.
De ce nu pregătim mediul de afaceri pentru modificările fiscale în următorii ani? Dacă ar exista o procedură bine pusă la punct, atunci se va conduce la creșterea încrederii a mediului de afaceri.
Trebuie să vedem ce poate să facă România mai bine în competiția mondială. Din punctul meu de vedere, România trebuie să-și folosească talente. Dezvoltarea tehnologiilor avansate este o oportunitate, investind în talente și încurajând start-up-urile. Un tânăr deștept care poate să dezvolte o tehnologie în România ar putea să beneficieze de facilități fiscale. Într-un mediul constrâns de deficitul bugetar, România poate să să-și dezvolte talentele.
Jonathan Weinberg – Partner White & Case
În ceea ce privește subestimarea riscului, depinde, desigur, de tipul tranzacției. Dar, dacă ar fi să generalizez pe diverse produse și industrii, mă uit în special din perspectiva investițiilor străine directe, a organizațiilor internaționale care caută să facă achiziții sau parteneriate. De multe ori cred că riscul de reglementare este subestimat, la fel și perioadele de timp și întârzierile care pot apărea în urma unor astfel de proceduri.
Este greu de generalizat între industrii, dar, din perspectiva unui practician internațional care lucrează mult pe finanțări de achiziții, persistă încă o problemă de percepție. Din nou, ține de zona de reglementare. Există percepția că lucrurile nu sunt atât de transparente și de directe. (…) Este important ca România să continue să dezvolte societatea civilă și, implicit, transparența guvernamentală. Percepția rămâne că acesta este un mediu de afaceri dificil. Aceasta este o problemă mai amplă în întreaga regiune, iar evenimentele geopolitice nu ajută. Consider că acest lucru este important pentru România ca piață specifică, dar și pentru Europa în ansamblu.
(…) Vedem cu toții o prăbușire progresivă a globalizării. Putem observa implicațiile asupra lanțurilor de aprovizionare, asupra relațiilor dintre state. Eu sunt avocat, iar profesia juridică nu a fost niciodată la fel de globalizată precum capitalul sau industriile de mărfuri. Cu toate acestea, cred că vom vedea o retragere chiar și în profesia mea. Tocmai pentru că sunt avocat, nu om de afaceri sau bancher, sunt foarte atent la importanța oamenilor. Și, deși putem vedea tensiunile și provocările cu care Europa se va confrunta în deceniile următoare, există și oportunități aici.
Să vorbim puțin despre percepție, una dintre marile forțe ale Europei. Chiar dacă situația variază de la o țară la alta, Europa este percepută ca având o societate civilă vastă și progresistă. Asta oferă o oportunitate: pe măsură ce alte regiuni rămân în urmă, Europa devine un loc atractiv pentru talentul internațional.
Trebuie să facem astfel încât țări europene precum România, Republica Moldova și Europa în general să fie cât mai primitoare pentru oamenii care caută astfel de oportunități. Deja vedem acest lucru, de exemplu, în sectorul tehnologic. Recent, am avut un client implicat în valorificarea proprietății intelectuale a Universității Cambridge, iar observația lui a fost că tot mai mulți oameni din acest domeniu și din știință, în general, primesc apeluri de la colegi și persoane interesate să afle ce oportunități există în Marea Britanie și în Europa, în sens geografic mai larg.
Andrei Cionca – Reprezentant Permanent ROCA FP
Trebuie să înțelegem cum schimbările la nivel mondial se reflectă în Europa de Est și implicit în România. Competitivitatea este o mare problemă la nivel european, iar România are nevoie de o strategie proprie pe care trebuie s-o integreze. The Big Shift este o provocare.
Noi avem în portofoliu companii care sunt impactate de recentele tarife adoptate de SUA. Din păcate, România n-a investit destul în competitivitate și în start-up-uri. Totalul investițiilor private în Europa Centrală și de Este reprezintă 2% din capitalul privat investit în Europa, un nivel foarte mic. Dacă nu vine capital privat înseamnă că avem o problemă structurală.
România nu are un portofoliu diversificat de companii cotate la bursă. Din 36 de companii cotate la bursă, doar 7 câștigă bani. Avem foarte multe oportunități locale și foarte mult curaj. Conservatorismul ne-a adus în această situație. Consider că impetuozitatea ne este foarte necesară, chiar cu riscul de a greși.
Avem de consolidat o piață foarte mare în România și o oportunitate de creștere organică a companiilor. Creșterea se va vedea în următorii ani. Din păcate, nu avem investitori instituționali. Trebuie să aducem bani pentru marile companii românești care pot deveni investitori strategici. Dacă ai o strategie clară și te poziționezi corect, atunci investitorii majori pot veni la ușă. Dar mai sunt și companii mari și mature care nu pot atrage investitori strategici.
Trebuie să avem încredere și curaj pentru a schimba comportamentul Fondului Proprietatea.
Aurel Bernat – Director Executiv Instituții Financiare și Relații cu Investitorii Banca Transilvania
Dacă ne uităm la sectorul financiar bancar actual, acesta nu a fost niciodată într-o poziție mai bună. (…) Sectorul bancar este un viitor partener extraordinar pentru creșterea economică.
Așteptările noastre cresc destul de mult pentru că avem un intreg univers digital in fata noastră. Sectorul bancar se transformă.
Povestea Romaniei trebuie spusă la nivelul investitorilor străini mari, trebuie să ieșim în regiune și să spunem povestea noastră.
Trăim într-un context geopolitic comlex, dar pietele de capital merg înainte. Am avut criza din 2008-2009 din care am iesit cu bine. Si din următoarele care au urmat am ieșit cu bine, iar din toate am avut și oportunități. Cred foarte mult în dualitate și în investitori.
(…) Apelul meu este să împingem și să îmbrățișăm tehnologia. Marile descoperiri au adus mari satisfacții oamenilor. Să le insuflăm tuturor această dorință de a numai fi speriați de necunoscut.
Carmen Micu – CEO & Co-Founder Envisia
Este prima școală de afaceri pentru profesionalizarea membrilor de conducere și a Consiliilor de Administrație ale companiilor. Un președinte de CA setează direcția și orientarea companiei, lucruri care sunt foarte importante.
Din perspectiva unui studii pe 200 de Consilii de Activitate a reieșit o direcție clară referitoare la adaptabilitate. Board-ul are trei componente pe baza cărora acționează: încredere, diplomație și colaborare. Diplomația înseamnă discuția cu investitorii.
A crea valoare este cea mai dificilă sarcină iar boardul creează valoare prin deciziile pe care le ia. Impactul ca boardul este pe termen lung, cu rezultate care se văd în câțiva ani. Zona de actualizare cuprinde un set de competențe. Vorbim de zona în care avem deja de un CEO care poate fi un AI. Sunt companii care au un AI membru de board. Ne putem trezi cu o competență soft care vine din gândirea critică. Trebuie să avem în board capacitatea de a gândi independent.
Ondrej Safar – CEO Distribuție Oltenia
(…) Modul în care, pe viitor, vom consuma electricitate și energie se va schimba și deja se schimbă. La fel, modul în care producem energie se va schimba și el. De aceea și afacerea noastră se va transforma, pentru că noi activăm în domeniul infrastructurii – distribuim energie – iar acest model de afaceri se va adapta pe măsură ce apar noi tehnologii. Aceasta este tranziția energetică. În ultimii ani, mai ales după alegerile prezidențiale din SUA, au apărut întrebări dacă acesta este cu adevărat drumul pe care trebuie să mergem sau nu.
Dar, sincer, va trebui să mergem pe acest drum, pentru că nu există o altă cale pentru Europa. Motivele nu țin doar de ecologie, ci de două aspecte majore. Primul este economic: trebuie să investim în noi surse de energie. Dacă comparăm costurile, energia regenerabilă este mai avantajoasă – investitorii sunt dispuși să investească atunci când prețul de vânzare a energiei este de aproximativ 60 de euro pe megawatt, în timp ce pentru energia nucleară costul ar fi de cel puțin 90 de euro pe megawatt, deci mult mai mare. În ceea ce privește centralele pe cărbune, practic nu mai găsești investitori dispuși să finanțeze proiecte la peste 30 de euro pe megawatt.
(…) Din punct de vedere geopolitic, importăm surse primare de energie în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro pe an, ceea ce ne face dependenți de terți. Aceasta este o vulnerabilitate. Am simțit-o încă din 2021, chiar înainte de conflictul din Ucraina, când prețurile gazului și energiei electrice au început să crească semnificativ. În vara lui 2021 nimeni nu înțelegea exact de ce, dar era deja o pregătire pentru invazia din Ucraina, menită să descurajeze relațiile cu Rusia. Iar noi, ca grup, am plătit scump începând cu 2022. În România, companiile au resimțit imediat costurile mai mari, iar oamenii au început să simtă acest lucru încă din august.
Acum plătim prețul real al energiei, pentru că statul a încetat să mai susțină schemele de sprijin, iar facturile reflectă costul real al electricității. Este foarte dificil – pentru oameni, pentru companii, pentru întreaga lume. De aceea avem nevoie de modalități mai ieftine și mai independente de a produce energie. Iar economia și siguranța vor prevala, chiar dacă siguranța nu poate fi cuantificată ușor în bani, experiența ultimilor ani ne-a arătat cât costă lipsa de siguranță și dependența energetică.
Aceasta este forța care va impulsiona tranziția energetică. Pentru noi, asta înseamnă investiții masive în infrastructură, pentru că actuala infrastructură energetică a fost construită pentru un alt tip de sistem. În România, cu sprijinul diferitelor fonduri, avem deja aproape 300.000 de prosumatori – oameni care își produc propria energie electrică. Capacitatea instalată a ajuns la aproximativ 3.000 de megawați, echivalentul a patru-cinci unități nucleare de la Cernobîl – și asta doar în doi ani, pe acoperișurile oamenilor.
(…) Nu există un model de urmat, pentru că toată Europa pornește de la același punct și trece prin aceeași schimbare. De aceea, pentru noi este o perioadă extraordinară de descoperire și învățare, dar și de eforturi mari, pentru că oamenii nu iubesc schimbarea – iar inginerii și tehnicienii o iubesc și mai puțin. A trebuit să formăm echipe separate de tineri, care nu au încă barierele cunoașterii „clasice”, și să creăm proiecte dedicate, unde testăm noile tehnologii.
PANEL 2: FINANCIAL FORESIGHT – FINANCIAL STRATEGIES IN AN UNPREDICTABLE WORLD
Zdenek Romanek, președinte & CEO Raiffeisen Bank Romania
Faptul că planificarea financiară este pentru toată lumea se află în centrul viziunii noastre. Noi îi spunem democratizarea planificării financiare. Acesta este, de fapt, obiectivul nostru principal: să îi ajutăm pe clienți să își construiască un plan financiar solid. În urmă cu trei ani și jumătate, după ce ne-am definit clar această viziune, am început să investim masiv în capacitatea noastră de a o transforma în realitate. Am creat instrumente speciale. De exemplu, aplicația Advisor, care le permite consilierilor noștri să devină adevărați consultanți financiari pentru fiecare client, în funcție de nevoile sale.
În același timp, am investit mult în pregătirea lor, astfel încât să poată înțelege dinainte temele și subiectele esențiale ale fiecărei întâlniri, folosind tehnologii de inteligență artificială, algoritmi și soluții digitale care simplifică procesul. Una dintre principalele bariere pe care le-am identificat este ceea ce aș numi neînțelegerea puterii timpului. Mulți oameni cred că planificarea financiară nu le aduce beneficii pentru că nu văd rezultate într-o zi, o săptămână sau o lună. Dacă privești doar pe termen foarte scurt, într-adevăr pare că nu contează.
Dar dacă îți faci un plan financiar corect, îți dai seama că, pe parcurs de trei sau cinci ani, poți construi lucruri importante și îți poți îmbunătăți viitorul financiar. Un rol esențial al nostru este să fim proactivi, să le arătăm clienților matematica din spatele planului financiar și să le explicăm puterea timpului. Datorită acestui efort, astăzi ajutăm de zece ori mai mulți clienți să înceapă să economisească pentru pensie decât acum câțiva ani. De zece ori mai mulți clienți beneficiază de produsele noastre de asigurare și își construiesc planuri de economisire – fie pe termen scurt, prin două produse de economisire, fie pe termen lung, prin două produse de investiții.
Deja vedem cum mulți dintre clienții care au început devreme își ajustează obiectivele, pentru că planul le oferă flexibilitate și evoluție. Lecția principală este că trebuie să facem procesul cât mai simplu, dar în același timp să fim foarte proactivi pentru a-i ajuta pe oameni să facă primul pas.
Îmi amintesc o experiență personală din copilărie: lucram la o fermă și primeam ceva bani pentru ajutorul oferit. Visul meu era să îmi cumpăr un kimono mai scump pentru sport. Tatăl meu mi-a spus atunci: „Dacă îți dorești acest kimono peste un an și jumătate, gândește-te ce vei face cu banii tăi în fiecare lună pentru a-l obține.” A fost un moment de revelație – am realizat că nu trebuie doar să aștept sau să cer părinților, ci îmi pot construi singur drumul către acel obiectiv.
René Schöb – Partner, Head of Tax and Legal, Board Member KPMG in Romania si Moldova
În special în zona fiscalității, unde nu mai putem planifica în mod corect nici măcar câteva luni înainte. Interesant este că, în opinia mea, această impredictibilitate își are originea chiar în impredictibilitatea celor care ne împing în aceste situații. Ei înșiși nu pot planifica în mod adecvat – fie din lipsă de date, fie din interpretări greșite, fie pur și simplu din lipsă de timp și resurse. Partea bună pentru români este că, trăind aici de 18 ani, pot spune că românii cunosc foarte bine cât de particulară este această impredictibilitate și știu să se adapteze.
Fiind elvețian, vă pot spune că, dacă așa ceva s-ar întâmpla în Elveția, ar fi o adevărată criză de discuții publice. În România însă, cred că acesta este de fapt un avantaj pentru companiile românești, care știu să facă față acestor situații. Agilitatea și adaptabilitatea sunt în ADN-ul lor. De aceea nu sunt îngrijorat pentru afacerile românești în general. Mai degrabă, îngrijorarea mea se îndreaptă spre zona responsabilității, în special spre companiile medii și afacerile de familie, pentru că acestea sunt, la finalul zilei, coloana vertebrală a oricărei economii.
Când economia merge bine, aceste firme sunt cele care împing piața înainte și creează locuri de muncă. Când economia se înrăutățește, tot ele sunt cele care arată perseverență. Marile companii își schimbă prioritățile, iar cele foarte mici dispar. Dacă privim din perspectiva unui investitor străin, această impredictibilitate poate duce în timp la concluzia că România devine o zonă mai puțin investibilă.
Și exact asta trebuie evitat. Revin la tema fiscalității: recent am fost în străinătate, unde am întâlnit mulți investitori, inclusiv investitori deja prezenți în România, și discuțiile au avut loc chiar după un weekend în care, inițial, a fost anunțat un pachet de măsuri, apoi patru, apoi cinci pachete de modificări fiscale. Companiile începuseră deja procesul de bugetare și nu mai știau ce să treacă în planurile lor, pentru că diferențele de taxare – fie că vorbim de venituri sau de profit – deveniseră semnificative și imprevizibile. Această impredictibilitate a transformat, practic, fiscalitatea dintr-un subiect de „back-office” într-o temă centrală, chiar plictisitoare de discutat zi de zi, dar imposibil de ignorat pentru mediul de afaceri.
Cristian Nacu – Senior Country Officer Romania International Finance Corporation
Strategia noastră este consemnat în documentul Băncii Mondiale ce stabilește o strategie nouă și actualizată a României. Vom continua să finanțăm sectorul financiar, bancar și non-bancar. Am investit un miliard de dolari în bonduri emise de micile companii. A doua direcție a activității noastre este finanțarea în infrastructură. Până acum, am investit mult în companii de transport și logistică. O altă direcție este finanțarea energiei regenerabile și a transportului de energie.
Un alt domeniu important este parteneriatul public – privat. Avem un proiect de de 140 de milioane de euro la Timișoara, cu administrația locală, în domeniul sănătății, în care sperăm să atragem companii private.
Ceea ce noi ne dorim este să fim prezenți în cât mai multe proiecte în care sunt implicate companii private. Companiile în care IFC poate fi în finanțări trebuie să respecte anumite cerințe și să respecte reguli de integritate foarte stricte.
IFC se uită la companii de peste 20 de milioane de euro, dar dincolo de finanțări rolul este de a atrage finanțări. Implicarea sectorului privat în investiții este esențială. Nevoile de investiții sunt uriașe și nu pot di acoperite doar din surse guvernamentale.
Răzvan Butucaru – Partner and Financial Services & Advisory Leader Forvis Mazars Romania
În ultimii trei ani, cea mai mare parte a tranzacțiilor s-au realizat în Polonia, Austria și România, în Europa Centrală și Est. În 2024, piața românească a înregistrat 140 de tranzacții. Aceasta plasează România pe locul 5 în topul Europei Centrale și Est. Această regiune a beneficiat de un interes crescut al investitorii. 70% din investitori vin din Germania, urmați din Marea Britanie, Statele Unite și Franța.
În România avem o diversitate mare a investitorilor din diverse țări. Domeniile care îi atrag pe investitori în România sunt: tehnologia, sectorul medical și farmaceutic și sectorul energetic.
Este o perioadă bună pentru achiziția unei companii de tehnologie. Pentru companiile care au nevoie de surse de finanțare este preferabil să meargă la drum cu investitori puternici. Acestea ar trebui să aibă o creștere pe termen lung. Contează obiectivul ambițios pe termen lung.
Adrian Lotrean – Fondator & CEO Infinexa
România înregistrat în 2024 o stagnare a economiei și o scădere a investițiilor private. De asemenea, a scăzut și consumul. Contextul nu s-a modificat în 2025, fiind unul complicat. Consumul continuă să scadă. Cu certitudine, în ultimii cinci ani au fost multiple crize și au fost dificili.
Incertitudinea va continua să existe în mediul local de afaceri. Vom trăi într-o lume în care impredictibilul va deveni o normalitate. Până în 2031 vom avea mai multe modificări ale politicii fiscale.
În prezent, modelul de planificare strategică începe să devină perimat. Trebuie să lucrăm cu alte instrumente referitoare la abilitatea de a vedea viitorul. Cred că azi nu companiile mari vor păși cu succes într-un mediu turbulent, ci cele care se adaptează la volabilitatea.
Trebuie să devenim cât mai flexibili și să nu mai lucrăm cu modele vechi. Liderii trebuie să aibă percepția schimbării din mers și cu mare rapiditate. Planificarea strategică vine să ne pregătească într-o schimbare rapidă.
În aceste vremuri de incertitudine, companiile trebuie să se pregătească cu mult înainte de declanșarea unei crize. Trebuie să acționăm cu mult timp înainte cu aceste IMM-uri pentru a le pregăti pentru perioadele de criză. Resursa umană este elementul de bază pentru o organizație.
Paul Dieter Cîrlănaru – CEO CITR
În primul rând, un lucru pe care îl observăm foarte des, și care se regăsește la multe dintre companiile alături de care lucrăm, este o anumită formă de dependență sau de izolare. Uneori, cele două coexistă. Când vorbesc despre dependență, mă refer la dependența unei afaceri de un anumit factor: fie de un finanțator, fie de un client unic, fie de un anumit lanț de aprovizionare. În momentul în care apare unul dintre numeroasele evenimente neașteptate din economie, această dependență poate genera probleme majore.
Acest aspect se leagă de al doilea punct, izolarea. În urmă cu câțiva ani, statisticile arătau că peste 80% dintre companiile din România sunt deținute de unul sau doi parteneri, adesea membri ai aceleiași familii. Din păcate, acest lucru nu s-a schimbat fundamental. Nu avem încă suficientă cultură a colaborării, iar această „granularitate” de proprietate aduce cu sine o dependență foarte mare de capacitățile și viziunea fondatorului. Iar aici apare problema: atunci când avem nevoie de adaptare, de inovație, de atragerea unor noi parteneri sau de scalare, este greu – dacă nu imposibil – să găsim toate aceste competențe într-o singură persoană sau doar în structura care a fondat compania.
Dacă ar fi să identific un element comun, acesta ar fi capacitatea, ori incapacitatea, de a colabora, de a găsi partenerii potriviți pentru fiecare etapă de dezvoltare a unei firme și de a aduce expertiză externă într-un context economic aflat într-o continuă schimbare. Multe companii nu știu să își definească clar avantajele competitive, iar acest lucru devine o problemă atunci când presiunea pe costuri, fie că vorbim de materii prime sau de energie, este tot mai mare.
În plus, apare și segmentul legat de finanțare, un aspect crucial pentru orice companie. Avem totuși un avantaj: fiind încă într-o etapă de dezvoltare, putem privi către alte piețe, putem învăța din experiența lor și ne putem pregăti pentru următoarele etape. În zona de finanțare observăm deja o consolidare a sectorului bancar, ceea ce înseamnă că trebuie să ne pregătim să discutăm și cu alți finanțatori, nu doar cu băncile. Nu mai putem depinde exclusiv de finanțarea bancară pentru creștere.
Aceasta presupune să învățăm să ne prezentăm corect unui investitor, să identificăm avantajele firmei, să atragem capital și parteneri care aduc nu doar bani, ci și know-how și rețele de contact. De multe ori, nu lipsa banilor este problema, ci absența mecanismelor care să ne ofere capacitatea de a face pasul următor.
Din experiența noastră, vedem tot mai clar că succesul vine din pregătire solidă, din disponibilitatea de a ajusta modelele de afaceri și din deschiderea de a învăța continuu pentru a putea accesa finanțări diverse și sustenabile.
FAIL FORWARD
Ioan Bențe – Co-Founder & CEO Nazzuro Aqua
Am crescut în comunism și am traversat haosul de atunci. Mi s-a spus în copilărie de cineva că am să ajung măturător de stradă. La 20 de ani, am făcut prima firmă cu tatăl meu. N-am reușit să mă îmbogățesc repede, așa cum îmi doream.
La 23 de ani, am plecat în Spania, cu gândul să mă îmbogățesc. Am crezut că pot face ceva cu prorpiile mele forțe. Am reușit până la urmă, dar cu mare efortul.
Occidentul m-a învățat să fiu smerit, să am răbdare și să muncesc. În Spania, am căutat să mă angajez și după ce am învățat spaniola, m-am angajat în construcții. Au fost 6 ani de Spania foarte grei. Au fost ani de eșecuri pentru că am avut job-uri mult sub potențialul meu. În acei ani grei am învățat să fiu un luptător. Am luptat pentru orice. Am învățat să călătoresc în această viață cu Dumnezeu. După 6 ani de pribegie, m-am întors în România și am deschis firma Nazzuro Aqua împreună cu fratele meu.
În ultimii cinci ani, noi la la Nazzuro Aqua ne-am concentrat pe hidrogenul molecular. Apa hidrogenată are un rol antioxidant. Hidrogenul molecular este cel mic element din univers, care are o putere mare de penetrare a barierei encefalice a creierului. Apa noastră terapeutică este îmbogățită cu hidrogen molecular.
PANEL 3: INDUSTRY 5.0 – INNOVATION, TECHNOLOGY AND COMPETITIVENESS
Claudiu Hîrbu, Director General Adjunct Electroputere VFU Pașcani
Transportul feroviar este una dintre cele mai sustenabile forme de mobilitate terestră, iar GRAMPET Group, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală și de Sud-Est, are un plan ambițios de digitalizare și investiții în infrastructură.
GRAMPET Group are în portofoliu 20 de companii, printre care se numără și Electroputere VFU Pașcani, cu operațiuni în 10 țări europene și o echipă de peste 7.500 de oameni.
„Deși transportul feroviar are un potențial verde uriaș, acesta nu este pe deplin valorificat. Prin digitalizare și inovație, putem face tranziția către un sistem mai eficient, competitiv și prietenos cu mediul. Digitalizarea transportului feroviar aduce sisteme de monitorizare și management inteligent care reduc emisiile poluante, optimizează consumul energetic și cresc performanța logistică, făcând transportul feroviar mai prietenos cu mediul și mai competitiv economic”, a explicat Claudiu Hîrbu, director general adjunct Electroputere VFU Pașcani.
GRAMPET Group are în derulare un amplu proces de digitalizare, care integrează tehnologii precum IoT, AI și RPA pentru automatizarea proceselor, optimizarea rutelor și urmărirea în timp real a comenzilor. Obiectivul: o logistică mai rapidă, mai sigură și mai sustenabilă.
La nivel de investiții industriale, Grupul continuă modernizarea și producția de material rulant prin Electroputere VFU Pașcani – unde a fost fabricat Leon, primul automotor DMU produs integral în România, după peste opt decenii. Cu emisii reduse și eficiență sporită, Leon simbolizează renașterea ingineriei românești în transportul feroviar.
Compania derulează, de asemenea, proiecte finanțate prin PNRR, printre care modernizarea a 42 de vagoane de călători și recondiționarea Săgeților Albastre. În paralel, investițiile de la RELOC Craiova, REVA Simeria și GRAMPET Debreceni contribuie la consolidarea unei rețele integrate de producție și mentenanță feroviară în Europa Centrală.
GRAMPET Group își propune să devină un catalizator al transformării verzi în transportul de marfă și pasageri. „Modernizarea infrastructurii, electrificarea căilor ferate și digitalizarea sistemelor de control sunt cheia pentru ca România să devină un jucător regional de mobilitate sustenabilă”, subliniază Claudiu Hîrbu.
Tomasz Stec – Managing Partner Poland Simon-Kucher
Trecând de la Industry 4.0 la Industry 5.0, strategia noastră competitivă trebuie să îmbine tehnologiile digitale avansate cu inteligența umană, etica, personalizarea și sustenabilitatea. Aceste valori noi trebuie să fie în centrul oricărei strategii comerciale. Desigur, multe companii raportează deja indicatori ESG, dar dacă ne gândim cu adevărat la atingerea nivelului Industry 5.0, aceasta trebuie să devină o competență de bază a CEO-ului și a boardului, care să conducă prin exemplu și să arate întregii organizații direcția de urmat. Doar având aceste valori în inima strategiei comerciale putem vorbi despre un drum spre succes.
Permiteți-mi să detaliez cele patru elemente pe care le-am menționat – cele patru valori care definesc o strategie comercială modernă. Poate par teoretice, dar piața oferă deja multe exemple concrete.
Primul element este componenta umană. Când vorbim despre Human Insights și trecerea de la Industry 4.0 la 5.0, ne referim la folosirea cunoștințelor și expertizei angajaților împreună cu tehnologiile avansate, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială. Observația mea este că multe companii care au reușit să implementeze AI cad în capcana de a crede că AI va rezolva totul. Adevărul este că avem nevoie în continuare de elementul uman pentru a gândi strategic și a lua decizii corecte.
Al doilea element este etica. Atunci când vorbim despre personalizare – un alt pilon al Industry 5.0 – trebuie să ne întrebăm cum putem personaliza în mod etic. Compania mea este specializată în strategii de preț și de management al veniturilor, iar eu pot să vă asigur că astăzi mecanismele de stabilire a prețurilor „știu” mai multe despre noi decât am crede. Acestea pot recomanda produse și prețuri perfect adaptate percepțiilor și nevoilor voastre, ceea ce ridică o întrebare etică: cât de departe putem merge cu tehnologia fără a limita libertatea de decizie a clienților? Dacă sugestiile devin prea intruzive, riscăm să reducem autonomia consumatorilor.
Sustenabilitatea este o valoare esențială. Am auzit astăzi multe discuții despre sustenabilitate și este clar că trebuie să mergem în această direcție. Nu trebuie să ne gândim doar la profitabilitatea pe termen scurt, ci la crearea unor soluții sustenabile pe care clienții să le dorească. Dar sustenabilitatea are și un cost, iar pentru a construi astfel de soluții trebuie să le prețuim corect. De multe ori aud companii care spun „facem ESG”, dar provocarea reală este să transformăm aceste principii într-un model comercial viabil, nu doar într-un raport de bune intenții.
Cosmin Vacariu – CEO & Fondator Evopack România
Soluțiile de tehnologizare a producției pe care le avem în prezent vizează investiții în zona de echipamente specifice, pentru a fi mai competitivi față de concurența noastră din vest.
În același timp, trebuie să conștientizăm cât de importantă este inteligența artificială și în ce măsură o putem integra în softurile pe care le folosim, deoarece ne poate ajuta foarte mult. De la calcularea stocurilor și a termenelor de livrare, până la măsurarea eficienței unui produs, optimizarea vitezei de producție, a sistemelor și multe altele.
Prin urmare, componenta de AI va deveni esențială și va reprezenta un element definitoriu în următorul an sau doi. Când această tehnologie va fi implementată pe scară largă, va conta enorm în relația cu clienții: vei putea oferi trasabilitate mai bună, o direcție mai clară și un nivel de transparență superior, aspecte tot mai importante pe o piață competitivă.
(…) După cum bine știm, în zona ambalajelor au fost descoperite soluții inovatoare, inclusiv ambalaje cu proprietăți termice. De exemplu, în industria farmaceutică există ambalaje inteligente care pot indica dacă medicamentul a fost depozitat în condiții necorespunzătoare. În zona de plastic, tendința este de a înlocui treptat plasticul cu hârtie.
Din păcate, există și problema plasticului de unică folosință, care, în ultima parte a anului, a devenit din nou foarte accesibil și utilizat pe scară largă. În al doilea rând, este esențial să conectăm universitățile, centrele de cercetare și companiile private pentru a putea găsi soluții sustenabile și inovatoare în acest domeniu.
Gabriel Zgunea – Founder & CEO Corporate Intelligence Agency
Dependența ridicată a companiilor de sistemele inteligente reprezintă unul dintre riscurile la care se expun. Toate implementările pe care le facem trebuie să fie făcute ținând cont întotdeauna de elementele de securitate. Măsurile de protecție și securitate cibernetică trebuie luate în serios de către companii. Firmele trebuie să investească în securitatea cibernetică.
Monalisa Ungureanu – CEO Agrii România
Am introdus în portofoliu datele pentru că agricultura se face și cu date. Tehnologia este o realitate pe care noi o folosim în viața de zi cu zi. Orice fermier care înțelege în practică o tehnologie și cum folosește informația și datele, atunci poate să facă diferența. Pentru că digitalul face diferența cu 10% în costuri.
Tehnologiile moderne pentru fermieri sunt multe în România. Dar tehnologiile sunt reci fără oameni, dacă oamenii nu le adoptă atunci ei devin vulnerabili.
Avem o platformă digitală prin care îi educăm pe fermieri. Dincolo de tehnologii trebuie să creăm și comportamente. Suntem o companie care promovează noutățile. Avem multe ateliere practice. Fermierii români sunt vulnerabile la vreme. Este important este să folosești datele furnizate de tehnologie. Orice inovație nu trebuie ținută în sertar. De șase ani avem această platformă digitală. Invităm fermierii să mai facă un pas în înțelegerea tehnologiei. Lucrurile încep să evolueze, astfel încât lucrăm în parteneriate cu asociațiile profesionale.
Claudiu Bodea – CEO ADP România
În România avem infrastructură în zona HR și salarizare. Am depășit momentul Excel. Utilizatorul final are un cuvânt tot mai importat în aceste tehnologii. Suntem prezenți în 140 de țări. Pe zona de salarizare, avem diferențe legislative într-o țară și alta. Noi venim în sprijinul acestor companii. Clienții noștri au nevoie de suport pentru a implementa aceste schimbări legislative. România este foarte bine poziționată în talente și atunci poate folosi această oportunitate. În zona de salarizare avem provocări de securitate a datelor.
Pe zona de talente există o piață foarte concurențială. Sunt foarte mândru de echipa ADP România. În tot ce facem, oamenii sunt pe primul loc.