Pe 1 ianuarie 2025, România a devenit membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen, odată cu ridicarea controalelor la frontierele terestre. La șase luni distanță, efectele asupra transporturilor și logisticii sunt vizibile, iar experții din industrie vorbesc deja despre o schimbare de paradigmă în eficiența și competitivitatea operatorilor români.
Timp de peste un deceniu, transportatorii români au fost dezavantajați de procedurile laborioase de frontieră. Timpii de așteptare de 20–30 de ore, uneori chiar și trei zile, la granițele cu Ungaria și Bulgaria generau pierderi estimate la 19 miliarde de euro între 2012 și 2023, potrivit UNTRR.
Pe lângă întârzierile masive, operatorii erau nevoiți să aloce resurse suplimentare pentru documentație, echipe dedicate și costuri cu depozitarea sau cazarea șoferilor.
Primele efecte: timp câștigat, costuri reduse
Odată cu intrarea în Schengen terestru, blocajele de la frontieră au dispărut. Pentru operatorii români, inclusiv Gebrüder Weiss, acest lucru se traduce prin:
- reducerea timpilor de așteptare de la o medie de 40 de ore pe lună la doar 10–15 ore,
- optimizarea rutelor și eliminarea ocolurilor prin puncte mai puțin aglomerate,
- scăderea consumului de combustibil și a emisiilor de CO2,
- predictibilitate mai mare în livrări și economii la cheltuielile pentru șoferi.
„Această conjunctură înseamnă nu doar eficientizarea costurilor, ci și șansa de a valorifica o cerere aflată în ascensiune, printr-o rețea rutieră solidă, digitalizată și adaptată rapid la noile dinamici ale mobilității europene”, spune Sergiu Grăjdeanu, Business Unit Manager, Transport Internațional, Gebrüder Weiss România.
România, atractivă pentru fluxurile de tranzit
Noile condiții sporesc relevanța țării în lanțurile logistice europene. Vestul României devine o zonă strategică prin proximitatea de Ungaria și rutele Schengen, iar coridoarele pan-europene, precum Coridorul IX, câștigă tracțiune.
Totodată, volumul transportului rutier a crescut temporar cu circa 20%, ca urmare a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare în România și Ungaria.
Lipsa controalelor fizice vine la pachet cu monitorizare electronică mai strictă: documente digitale (e-CMR, e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu), tahografe inteligente și conectarea la Sistemul de Informații Schengen (SIS). Pentru transportatori, asta înseamnă investiții în digitalizare și instruirea personalului, dar și o uniformizare dificilă, din cauza interpretărilor diferite între statele membre.
Perspective: investiții și repoziționare strategică
Aderarea completă la Schengen devine un catalizator pentru atragerea investițiilor străine în infrastructură și în parcuri logistice. Dezvoltatorii sunt interesați de extinderea capacităților de depozitare în proximitatea coridoarelor rutiere și feroviare, iar companiile din automotive, electronice și FMCG iau în calcul relocarea producției în regiune.
Portul Constanța are șansa să devină un nod-cheie pentru fluxurile maritime, conectat prin rutier și feroviar la Europa Centrală și de Vest.
„Aderarea la Schengen nu a eliminat toate obstacolele, dar a deschis un cadru esențial pentru competitivitate și eficiență. Este un moment-cheie care oferă oportunitatea de a accelera modernizarea și de a implementa politici sustenabile”, subliniază Viorel Leca, Director General, Gebrüder Weiss România.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.