Laura Țeposu, CEO Libris.ro, constată că tot mai mulți părinți redescoperă valoarea cărții în formarea copiilor, iar editorii au devenit mai agili și mai atenți la ce caută publicul.
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează activitatea companiei dvs în vânzările de carte, în anul 2024? Detaliați, vă rog!
Laura Țeposu: Adaptarea a fost cuvântul de ordine și în 2024. Contextul economic și politic a generat multă instabilitate, care s-a reflectat direct în apetitul românilor pentru achiziții de aproape orice fel.
Presiunea inflaționistă, incertitudinea fiscală și perspectiva unei recesiuni au afectat puterea de cumpărare, dar și interesul pentru carte, într-o țară în care din păcate cititul nu este perceput ca o nevoie de bază.
Ne-am adaptat de asemenea și preferințelor noii generații de cititori, care pun mai mult accent pe emoție și impact social. Aceștia își aleg lecturile ținând cont de recomandările și trendurile de pe rețelele sociale sau din micro comunități, motiv pentru care „ascultarea” și urmărirea trendurilor au devenit activități critice în formarea ofertei de carte și a strategiei de marketing.
Forbes: Cum s-au mișcat vânzările pe piața de carte din România în anul 2024? (tendințe, creșteri/scăderi, inflație etc)
Laura Țeposu: 2024 a fost un an al prudenței în consum. Piața de carte a crescut, însă ritmul a fost moderat, sub nivelul inflației.
Cartea pentru copii rămâne un segment solid și în creștere. Părinții investesc în educație, iar editorii din zona aceasta au reușit să aducă titluri relevante, ilustrate atrăgător, cu teme actuale.
Tot mai mult, însă, se simte o nevoie de diversificare a publicului cititor, pentru că nu e suficient să vorbim despre performanța vârfurilor de gamă, ci despre cum extindem baza – cum ducem cartea în comunități mai puțin expuse și cum o menținem relevantă în viața de zi cu zi.
Forbes: În ce măsură campaniile electorale din 2024, politica guvernului și frământările politice au influențat piața editorială din România?
Laura Țeposu: A fost un an marcat de tensiuni care s-au resimțit și în industria de carte, mai ales la nivel de planificare și investiții.
Atmosfera generală de neliniște s-a tradus printr-o prudență mai mare din partea editurilor și o lipsă de predictibilitate în consum.
Din păcate, cultura și educația nu se află pe lista de priorități, nici în discurs, nici în politici concrete. Nu am văzut inițiative guvernamentale consistente care să susțină lectura sau să sprijine accesul la carte.
Iar absența acestor măsuri se simte și are efecte majore. Înțelegerea societății și gândirea critică ar trebui să stea la baza alegerilor pe care le facem la nivel de societate, însă acestea pot fi cultivate și antrenate doar prin educație și cultură.
Pe de altă parte, a existat o reacție interesantă din partea publicului: polarizarea politică, contextul internațional și valul de informații contradictorii au dus la o creștere vizibilă a interesului pentru geopolitică, psihologie socială, educație civică și chiar filozofie.
Unii oameni au simțit nevoia să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc, iar cartea rămâne, totuși, un reper solid în acest proces.
Forbes: Care au fost categoriile (domenii) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2024? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Laura Țeposu: Cele mai căutate categorii de cărți în rândul cititorilor români au fost cele pentru copii și cele din zona științelor umaniste, semn că părinții investesc tot mai mult în lecturile celor mici, iar publicul general caută repere culturale, istorice și identitare într-un context social marcat de incertitudini și schimbări rapide.
Printre categoriile care au cunoscut un ritm de creștere mai lent se numără dezvoltarea personală, care răspunde la întrebările legate de echilibru, productivitate sau gestionarea emoțiilor. Dreptul este un alt domeniu care a înregistrat o evoluție modestă, cărțile din această categorie răspunzând mai degrabă unor nevoi profesionale punctuale decât unui interes generalizat pentru lectură.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs legate de viitorul pieței de carte din România în perioada 2025 – 2026? Dar gândurile bune?
Laura Țeposu: Unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare este majorarea TVA-ului la carte. România este o țară în care lectura nu este încă un reflex de masă, iar orice creștere de preț, chiar și de câțiva lei, poate însemna o barieră suplimentară pentru accesul la lectură, mai ales în comunitățile defavorizate.
România este pe ultimele locuri în Europa la alfabetizarea funcțională ceea ce limitează baza reală de cititori activi, iar creșterea acestei baze nu poate fi realizată doar prin eforturile din zonele ONG și mediul privat. Este nevoie de politici publice solide și o prioritizare reală a intervenției pe acest palier.
Ne uităm cu atenție și la schimbările de comportament în rândul tinerilor din generația Z. Ei consumă preponderent conținut digital, audio sau video, iar cartea tipărită trebuie să își câștige locul prin relevanță, interactivitate și conectare cu valorile lor.
Tinerii care citesc sunt mai informați, mai implicați și mai vocali.
Vedem cum o carte recomandată pe TikTok ajunge în topuri, cum a fost cazul volumului „Nopți Albe” al lui Dostoievski.
Vedem cum lectura devine din nou cool în anumite comunități, asumată ca formă de expresie personală. Într-un fel, cititul devine o formă de influență, autenticitate și diferențiere, valori extrem de importante pentru tineri.
De asemenea, tot mai mulți părinți redescoperă valoarea cărții în formarea copiilor, iar editorii au devenit mai agili, mai atenți la ce caută publicul, mai conectați la tendințele globale.
Apoi, librăriile încep să redevină spații vii, culturale, de comunitate. Nu mai vorbim doar de magazine care vând carte, ci de locuri unde oamenii se întâlnesc, ascultă povești, discută idei, descoperă autorii. E o transformare pe care o încurajez, deoarece cartea are nevoie de context, iar librăriile oferă tocmai acest spațiu de respirație.
Cred că avem o comunitate de cititori tot mai implicată, atât online, cât și offline.
Un motiv în plus de speranță este dat de colaborarea tot mai frecventă dintre mediul privat, edituri, librării și ONG-uri. Nu cred că acestea sunt suficiente, dar sunt o reacție la lipsa de acțiune și interes din partea statului.
De multe ori, acolo unde statul întârzie sau rămâne pasiv, apar inițiative civice și educaționale remarcabile. Și vedem deja astfel de proiecte, care duc cartea în școli, în sate, în cartiere uitate. Și asta ne arată că există un capital social și moral care susține lectura, chiar și în lipsa unei politici publice coerente.
(26 iulie 2025)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.