Implementarea pachetului fiscal lansat de guvern începe să producă efecte vizibile în economie, cu impact direct în conturile de profit și pierdere ale companiilor.
Potrivit unei analize RomInsolv, mediul de afaceri este împins într-o zonă de turbulență în care fiecare firmă trebuie să decidă dacă absoarbe costurile suplimentare prin reducerea marjelor sau dacă le transferă clienților prin scumpiri. Alegerea nu e simplă și depinde de un principiu economic clasic: elasticitatea cererii.
Pentru bunurile de strictă necesitate, precum pâinea, laptele sau medicamentele, consumatorii vor continua să cumpere chiar și la prețuri mai mari, ceea ce oferă companiilor un oarecare spațiu de manevră.
Însă în cazul produselor non-esențiale sau cu mulți substituenți, de la băuturi răcoritoare și pachete turistice până la locuințe și automobile, orice majorare de preț riscă să provoace o scădere abruptă a volumelor vândute.
Cele mai mari riscuri planează asupra retailului și FMCG-ului, avertizează studiul. Scăderea puterii de cumpărare reduce volumele, în timp ce orientarea către produse mai ieftine comprimă marjele. Producătorii sunt prinși între ciocan și nicovală: pe de o parte, comenzile scad, pe de altă parte, supermarketurile și restaurantele întârzie plățile din cauza propriilor dificultăți de lichiditate. HoReCa, încă fragilă după crizele recente, este la rândul ei vulnerabilă: TVA-ul redus la 11% atenuează parțial șocul, dar dependența de cheltuielile discreționare o expune scăderii veniturilor reale ale populației.
Transportul și logistica resimt imediat presiunea accizelor majorate la carburanți, cu efect de domino asupra costurilor de operare și a prețurilor de consum. Companiile cu flote mari și marje mici sunt primele expuse insolvenței.
Piața imobiliară traversează însă cel mai puternic cutremur: eliminarea cotei reduse de TVA la locuințe noi vine într-un moment în care dobânzile sunt deja ridicate, iar efectul combinat riscă să înghețe cererea. Dezvoltatorii pot amâna proiecte, iar furnizorii de materiale de construcții se confruntă cu blocaje de cash-flow și riscuri de insolvență.
Nici băncile nu sunt scutite. Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri și încetinirea cererii de credite reduc profitabilitatea, în timp ce perspectivele pentru creditele neperformante devin îngrijorătoare. În ansamblu, pachetul fiscal acționează ca un catalizator al consolidării pieței: companiile mari, cu economii de scară și acces facil la finanțare, pot absorbi șocul și chiar câștiga cotă de piață. Cele mici și mijlocii, cu marje reduse și lichiditate limitată, sunt însă expuse falimentului sau preluării.
Un posibil efect pervers se întrevede și în imobiliare: deși scopul guvernului este să majoreze veniturile prin TVA de 21%, blocarea cererii ar putea reduce drastic numărul tranzacțiilor, diminuând încasările totale. Mai mult, construcțiile rezidențiale, un motor major al economiei, ar putea încetini sever, cu consecințe asupra locurilor de muncă și a veniturilor fiscale.
La rândul său, industria prelucrătoare și producătorii locali riscă să piardă teren în fața importurilor mai ieftine. Creșterea costurilor interne și sensibilitatea accentuată a consumatorilor la preț favorizează substituția cu produse externe, ceea ce poate adânci deficitul comercial și reduce activitatea industrială.
„Situația trebuie combătută prin politici pe termen lung care să stimuleze producția românească și să crească ponderea consumului de produse autohtone”, avertizează Florian Mateiță, partener RomInsolv.
În lipsa unor astfel de măsuri, pachetul fiscal riscă să genereze un efect de bumerang: mai multe insolvențe, o piață mai concentrată și, posibil, venituri bugetare mai mici decât cele estimate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.