FacebookTwitterLinkedIn

Tânără și ambițioasă, Cristina Movilă ascunde deja sub haina militară perseverența și iscusința unui navigator de bord profesionist, ce pune în aplicare tot ce a învățat de la momentul decolării și până la cel al aterizării.

Cristina Movilă are doar 24 de ani și este prima femeie navigator de bord din Forțele Aeriene Române care activează în cadrul escadrilei C-130 Hercules (Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”).

Seninătatea și degajamentul cu care Cristina povestește despre cât de important este rolul unui navigator de bord care trebuie să coreleze datele geografice cu starea vremii demonstrează că profesia militară i-a făcut cu ochiul încă de pe vreme când se afla pe băncile școlii.   

„Prima dată am cochetat cu această profesie când eram în clasa a 12-a, la un târg de cariere organizat în liceul meu. Țin minte și acum cum, din momentul în care am văzut standul Forțelor Aeriene și am discutat cu reprezentanții de acolo, mi s-a aprins o scânteie. Am simțit că această carieră îmi poate oferi exact ceea ce căutam: provocări, aventură și oportunitatea de a-mi depăși limitele”.

Însă momentul-cheie care a transformat scânteia în realitate a fost când a urcat la bordul aeronavei C-130 Hercules. „A fost o experiență incredibilă care m-a convins că vreau să fac acest pas. De atunci, am muncit din greu să-mi ating acest obiectiv și nu am regretat nicio clipă decizia”, mărturisește cu fermitate Cristina Movilă. Astfel, impulsionată de datoria de a-și apăra țara și fascinată de zgomotul aeronavelor militare, sublocotenentul Cristina Movilă a absolvit Academia Forțelor Aeriene din Brașov și a fost repartizată la Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”.

Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov, unde a studiat Cristina Movilă, este o instituție militară de învățământ superior, parte integrantă a sistemului național de învățământ, ce a fost fondată în august 1995. Instituția oferă formare teoretică și practică riguroasă. Pentru a fi admiși, studenții trebuie să promoveze probe sportive, teste medicale (inclusiv examinări oftalmologice, psihologice și de rezistență la hipoxie), dar și examene scrise la materii precum matematică, fizică și limbi străine. În plus, la specializarea „Navigație aeriană”, accentul se pune pe cunoașterea sistemelor de bord, a metodelor clasice și moderne de orientare (GPS, INS – Inertial Navigation System) și a procedurilor de zbor conform standardelor NATO. Primul zbor pe care l-a efectuat a avut loc în timpul stagiului de formare, imediat după ce a fost acceptată în programul de pregătire al Forțelor Aeriene. „Aveam 23 de ani și eram extrem de entuziasmată să încep această aventură. Am fost observator în timpul unui zbor de antrenament cu un C-130 Hercules. Zborul a avut loc într-o zi senină de toamnă, iar peisajele de sub noi păreau ireale. Am simțit un amestec de adrenalină și admirație pentru măreția cerului și a pământului. Acea experiență a consolidat și mai mult decizia mea de a urma această carieră și de a mă dedica cu totul acestei profesii. De atunci, am fost și mai determinată să îmi depășesc limitele și să devin cea mai bună în ceea ce fac.”

C-130 Hercules este un avion impresionant, solid şi fiabil, destinat susţinerii tactice a trupelor prin executarea de misiuni de suport logistic, desant aerian şi evacuare medicală. Având capabilităţi de transport pe distanţe medii şi lungi, a constituit în ultimii ani principalul mijloc de susţinere a trupelor proprii aflate în teatrele de operaţii, de intervenţie şi de ajutor în situaţii de calamităţi naturale, pe plan intern şi internaţional. Un echipaj complet poate include pilot, copilot, navigator, inginer de zbor și loadmaster. Navigatorul are un rol esențial în stabilirea traiectoriei de zbor și ajustarea acesteia în funcție de condițiile meteo, relief sau cerințele tactice.

Dar, așa cum primul zbor nu se uită niciodată, Cristina Movilă își amintește și de cea mai dificilă situație pe care a trebuit să o gestioneze.

„Eram în timpul unui zbor de antrenament, când am întâmpinat probleme tehnice cu unul dintre motoare. Deși nu era o misiune critică, a fost o provocare să ne menținem calmul și să aplicăm procedurile de urgență în mod corespunzător. În acele momente, am realizat cât de vitală este coordonarea și comunicarea eficientă în echipaj. Fiecare membru al echipajului a avut un rol esențial în rezolvarea situației, iar colaborarea noastră strânsă ne-a permis să gestionăm problema cu succes și să aterizăm în siguranță”, povestește aceasta.

Cea mai de preț lecție pe care a învățat-o din această întâmplare a fost că importanța pregătirii și a încrederii în colegi este primordială. „Am învățat că, indiferent de circumstanțe, echipa este cheia succesului și că o bună coordonare poate face diferența între o situație riscantă și una gestionată cu succes. Această experiență mi-a consolidat încrederea în abilitățile mele și în capacitatea echipajului de a face față provocărilor.”

Așadar, coabitarea profesională cu colegii reprezintă pentru Cristina o experiență foarte pozitivă. „Am avut norocul să mă integrez rapid în grup și am găsit în colegii mei un sprijin constant. Atmosfera de camaraderie și respect reciproc face ca munca noastră să fie eficientă și plăcută. În special, colaborarea cu colegii de sex masculin a fost foarte bună. Am fost tratată cu respect și considerare, iar colegii mei au fost mereu dispuși să mă ajute și să-mi ofere sfaturi. De multe ori, m-au tratat ca pe o soră mai mică, arătându-mi răbdare și înțelegere atunci când aveam nevoie de îndrumare”.

Conform unor studii realizate de NATO privind integrarea femeilor în forțele armate, numărul acestora în Forțele Aeriene Române a crescut constant după anii 2000. De la primele femei-pilot și ofițeri de navigație până la poziții de comandă, progresul este vizibil. Experiențele internaționale arată că diversitatea în echipajele aeriene sporește comunicarea și flexibilitatea la bord, contribuind la creșterea performanței operaționale.

În opinia militarului Cristina Movilă, pentru a deveni un militar performant, o femeie trebuie să dezvolte și să cultive câteva abilități esențiale.

În primul rând, este vorba despre rezistența fizică și mentală. „Cariera militară necesită o pregătire fizică intensă și capacitatea de a face față stresului și situațiilor dificile. Rezistența mentală este la fel de importantă, ajutând la menținerea calmului și concentrării în momentele critice”, susține Cristina Movilă.

Apoi la fel de importante sunt și abilitățile de comunicare și colaborare, deoarece lucrul în echipă este esențial în mediul militar. O comunicare clară și eficientă, precum și capacitatea de a colabora armonios cu colegii sunt cruciale pentru succesul misiunilor. Este important să poți transmite informațiile precis și să asculți activ pentru a asigura o coordonare adecvată. Nu în ultimul rând, adaptabilitatea și reziliența sunt esențiale, pentru că mediul militar este dinamic și imprevizibil. Capacitatea de a te adapta rapid la noi situații și de a face față schimbărilor este esențială. Reziliența te ajută să depășești provocările și să continui să evoluezi, indiferent de dificultățile întâlnite.

Deoarece o persoană puternică ce posedă sau își cultivă aceste calități se confruntă deseori și cu temeri, ca navigator de bord și militar, Cristina Movilă ne-a împărtășit care este și cea mai mare frică a sa: „una dintre cele mai mari temeri ale mele este legată de siguranța zborului și de responsabilitatea pe care o am față de echipaj și pasageri. În fața unor situații neprevăzute sau dificile, este crucial să rămân calmă și să iau decizii corecte pentru a asigura o aterizare în siguranță. Pe plan personal, temerea de a nu îmi atinge potențialul maxim este una dintre cele mai mari. Îmi doresc mereu să îmi depășesc limitele și să evoluez, iar gândul că aș putea rata oportunități importante sau că nu aș profita la maximum de ele mă motivează să muncesc din greu și să rămân dedicată obiectivelor mele”.

Deși cariera sa militară se află la început de drum, Cristina Movilă nu a uitat și care a fost cea mai mare greșeală profesională pe care a făcut-o.

„Cel mai mare eșec profesional pe care l-am trăit a avut loc în timpul unui exercițiu de antrenament, când am greșit câteva manevre importante din cauza combinației de stres și emoții. Erau multe așteptări de la mine și simțeam presiunea să performez perfect, ceea ce a dus la câteva greșeli care m-au făcut să mă simt descurajată și nesigură pe abilitățile mele.”

Cu toate acestea, experiența s-a dovedit a fi, într-un final, o lecție valoroasă. „Am realizat că este normal să fac greșeli, mai ales la începutul carierei, și că acestea sunt oportunități de învățare. Mi-am dat seama că trebuie să lucrez la gestionarea stresului și să îmi construiesc încrederea în sine. Am început să îmi dezvolt tehnici de relaxare și să cer ajutorul colegilor mei mai experimentați. Această experiență m-a învățat că perseverența și atitudinea pozitivă sunt esențiale pentru a depăși orice obstacol și că fiecare eșec poate fi transformat într-o lecție valoroasă.”

Tehnicile de gestionare a stresului pot varia de la exerciții simple de respirație și mindfulness până la antrenamente fizice (înot, alergare, exerciții cu greutăți) care să elibereze tensiunea. Studiile NATO subliniază și importanța unui mentorat solid în armată: ofițeri experimentați care sprijină și ghidează noile generații în gestionarea presiunii și în luarea deciziilor critice.

Ce obiective profesionale și-a trasat militarul Cristina Movilă pentru următorii cinci ani? Nu-s puține și nici nu par facile. 

„Vreau să fac parte din echipele care participă la misiuni internaționale, fie ele de ajutor umanitar sau de colaborare cu forțele aliate. Aceste experiențe mă vor ajuta să îmi dezvolt abilitățile și să îmi extind perspectivele profesionale. De asemenea, mi-am propus să urmez cursuri de leadership și management pentru a îmi perfecționa abilitățile de conducere. Scopul meu este să fiu un lider eficient și să pot coordona echipe în mod eficient, indiferent de complexitatea misiunilor. Și nu în ultimul rând, îmi doresc să continui să mă specializez în tehnologiile și sistemele de avionică utilizate pe C-130 Hercules. Așa încât voi participa la cursuri și traininguri pentru a rămâne la curent cu cele mai noi evoluții în domeniu.”

România participă periodic la exerciții NATO sau la misiuni de sprijin internațional, precum transporturi de echipament în zone afectate de dezastre naturale (Asia, Africa) ori dislocări de trupe în operațiuni de menținere a păcii. Echipajele de pe C-130 Hercules sunt deseori solicitate în astfel de misiuni tocmai datorită capacității mari de transport și a fiabilității aeronavei.

Forțele Aeriene Române mai au în dotare cinci aeronave C-130 Hercules, patru în variantă „B” și una în variantă „H”. Prima aeronavă Hercules C-130 „B” a aterizat în România pe 25 octombrie 1996, urmată de alte trei aparate de același tip. Pe 18 martie 1997 a avut loc primul zbor al unui avion C-130 cu echipaj complet românesc, iar în vara aceluiaşi an a fost desfășurată prima misiune în afara graniţelor României. Pe 28 ianuarie 2002, primul Hercules al Forțelor Aeriene Române a aterizat în Afganistan.

Cel de-al cincilea C-130 Hercules, varianta „H”, a intrat în dotarea Forțelor Aeriene la 14 februarie 2007. De-a lungul timpului, aeronavele românești de acest tip au participat la numeroase exerciţii şi aplicaţii desfăşurate în Europa (Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Polonia) şi misiuni umanitare interne şi internaţionale (China, Indonezia, Libia, Muntenegru, Turcia). Peste 50 de țări folosesc acest tip de aeronavă, care este cel mai utilizat avion de transport militar din lume.

Multe femei-pionier din aviație – începând cu Smaranda Brăescu, celebra parașutistă româncă de dinaintea Celui De-al Doilea Război Mondial, și până la recentele generații de pilot și navigator feminin – au contribuit la această deschidere a forțelor armate. Rezultatul este că tot mai multe tinere văd în uniforma militară nu doar o provocare, ci și o confirmare a faptului că, în cer și pe pământ, șansele pot fi egale pentru fiecare.

Definită de o atitudine optimistă, sublocotenentul Cristina Movilă ne-a împărtășit și care este mottoul său după care se ghidează, cel puțin în viața profesională: „Nu există limite, doar oportunități de a te dezvolta, așadar, privește cu încredere spre viitor, pășind ferm pe pământ, dar cu ochii tot ațintiți către cer”.

C-130 Hercules este folosit la transport de trupe și echipamente, misiuni umanitare, evacuări medicale sau exerciții NATO. Un echipaj complet poate include pilot, copilot, navigator, inginer de zbor și loadmaster.