Unul dintre primele semnale că Trump ar putea aproba o campanie israeliană de bombardamente a venit în 17 aprilie, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise, când ministrul saudit al apărării i-a transmis un mesaj direct președintelui iranian Masoud Pezeshkian: să ia în serios oferta de negociere a lui Trump, deoarece aceasta reprezintă o cale de evitare a războiului cu Israelul. Reuters nu a putut confirma dacă mesajul a fost trimis la inițiativa Washingtonului sau dacă liderii iranieni l-au luat în serios.
Potrivit aceleiași surse, la acea vreme forțele de apărare israeliene și șeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael „Erik” Kurilla, discutau informații detaliate despre acumularea de rachete a Iranului și programul său nuclear, precum și despre măsurile necesare pentru a apăra trupele americane și Israelul într-un eventual conflict.
Între timp, SUA trimiteau arme Israelului, care ar fi utile într-un război aerian cu Iranul. La începutul lunii mai, o cantitate mare de rachete defensive destinate Ucrainei a fost redirecționată către Israel, potrivit surselor occidentale și ucrainene citate de Reuters. Livrarea redirecționată a provocat consternare la Kiev și temeri că armele necesare apărării împotriva Rusiei vor fi utilizate pentru a apăra interesele SUA în altă parte.
La începutul mandatului lui Trump, Israelul propusese deja Washingtonului mai multe opțiuni de atac asupra facilităților iraniene, spun sursele Reuters. Deși Trump le respinsese, preferând diplomația, cei apropiați spun că nu a fost niciodată complet împotriva utilizării forței militare împotriva Iranului.
A mai făcut aceasta și în 2020, când, în ciuda unei politici externe relativ reținute, Trump a ordonat un atac cu dronă care l-a ucis pe generalul Qassem Soleimani, liderul Gărzilor Revoluționare Iraniene. Guvernul iranian a încercat de atunci să-l asasineze pe Trump, susțin procurorii americani — o acuzație pe care Teheranul o neagă.
Analiștii Reuters concluzionează că, din umbră, Trump a fost tras în mai multe direcții în problema iraniană încă dinainte de a prelua funcția. Pe de-o parte, susținători precum Tucker Carlson și oficiali din administrație vedeau mișcarea Make America Great Again ca o alternativă la zecile de ani de războaie externe costisitoare. Pe de altă parte, aliați apropiați precum comentatorul Mark Levin și senatorul Lindsey Graham prezentau un Iran nuclear ca o amenințare existențială ce trebuia eliminată cu orice preț.
Trump însuși se mândrea cu rolul său de mediator al păcii: „Moștenirea mea cea mai de preț va fi cea de pacificator și unificator”, spunea el la discursul de învestitură.
În cele din urmă, niciun oficial american, confident al lui Trump sau diplomat intervievat de Reuters nu a putut identifica un moment-cheie care l-a convins pe președinte. Un oficial de rang înalt din administrație a spus că, după luni de ezitare, lipsa progresului diplomatic, presiunea Israelului și apelurile aliaților „războinici” l-au epuizat.
Consilierii au observat că atacul Israelului a avut loc imediat după expirarea unui termen de 60 de zile impus de administrația Trump pentru un progres diplomatic cu Iranul.
Oficialul american a spus că mai era un aspect: cum serviciile de informații arătau constant că Israelul ar putea ataca și fără sprijinul SUA, administrația risca să pară luată prin surprindere. Mai rău, părea că se opune unui aliat de lungă durată.
Chiar dacă public Trump părea să-l evite pe Netanyahu în încercarea de a găsi o soluție pașnică, în privat, Israelul știa că Washingtonul îl va susține, a spus pentru Reuters un alt oficial.
Când Trump a vorbit cu Netanyahu în 9 iunie — unul dintre numeroasele apeluri telefonice — poziția sa era cel puțin una de aprobare tacită, dacă nu explicită.
Wall Street Journal a relatat că Trump ar fi spus că ar prefera mai mult timp pentru diplomație. Dar oficialii americani spun că el nu a blocat explicit planurile Israelului.
În 11 iunie, Washingtonul știa deja că atacul era iminent, iar în 12 iunie SUA au trimis o notă diplomatică către mai mulți aliați regionali, avertizând acest lucru. În acea seară, Israelul a lansat un atac nocturn care a escaladat imediat într-un război aerian.
La șapte zile de la atac, comunitatea de informații a SUA crede că loviturile au întârziat ambițiile nucleare ale Iranului cu doar câteva luni, potrivit unei surse familiare cu rapoartele — confirmând un articol al CNN.
Un impact semnificativ ar necesita distrugerea centrului nuclear Fordow cu bombe penetrante — capabilitate pe care doar SUA o dețin. Trump a declarat că analizează o astfel de opțiune, care ar reprezenta o escaladare majoră a implicării americane.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.