România se poziţionează între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume după ce luni a început, la Cernavodă, construcţia primei instalaţii de detritiere din Europa, a anunţat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Sebastian Burduja: „Astăzi, la Cernavodă, a avut loc cel mai important moment din istoria sectorului nuclear românesc din ultimele decenii, de la punerea în funcţie a reactorului 2: a început construcţia primei instalaţii de detritiere din Europa. Este prima din Europa şi doar a treia din lume, după cele din Canada şi Coreea de Sud. Tritiul este combustibil candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleară, iar proiectul poziţionează România între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume”, conform Agerpres.
Această instalaţie de detritiere (CTRF), realizată de Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), una dintre cele mai importante companii de profil la nivel global, se bazează pe o tehnologie dezvoltată în România de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea.
Instalaţia vizează tritiul din apa grea utilizată în sistemele de răcire şi moderare ale reactoarelor, permiţând reutilizarea apei grele. Tritiul recuperat va fi stocat în condiţii de siguranţă şi poate fi utilizat pentru viitoarele reactoare de fuziune. Acest proiect este fundamental pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului şi pentru creşterea eficienţei operaţionale a centralei nucleare de la Cernavodă.
Sebastian Burduja: „Prin intermediul acestui proiect, România va intra în clubul select al statelor capabile să producă şi să exporte tritiu – combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului internaţional ITER. În condiţiile în care energia nucleară se impune tot mai mult ca soluţia cea mai fezabilă pe termen lung, oportunităţile sunt imense – deopotrivă economice şi de reputaţie internaţională.”
Proiectul este preconizat a se finaliza în 50 de luni şi va respecta cele mai avansate cerinţe de securitate nucleară. O sumă de 145 de milioane de euro din costul estimat al proiectului provine dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI).
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.