Gheorghe Erizanu, scriitor, jurnalist și om de cultură, a fondat, în 1995, editura Cartier, în Chișinău. După 30 de ani, Cartier se numără printre cele mai importante edituri din Republica Moldova, situându-se în top 5 în funcție de cifra de afaceri.
La 28 de ani, Gheorghe Erizanu lucra în presă, la o revistă privată, cu un tiraj de 70.000 de exemplare, responsabil la pagina de cultură. Era căsătorit, avea un copil mic și găsise un apartament pe care-l putea cumpăra la un preț decent. Dar nu avea bani pentru avans. S-a adresat directorului publicației, suma nu era prea mare, dar a fost refuzat. „Atunci, am decis că voi face ceva pe cont propriu. Nu voi lucra niciodată pentru cineva și niciodată la stat. Dacă reușesc, îmi asum meritul. Dacă pierd, îmi asum ratarea. Știam sau credeam că știu bine piața de carte. De aceea, prima opțiune a fost să înființez o editură”, își amintește Gheorghe Erizanu.
În 1995, primul val cu tiraje mari pe piața editorială trecuse deja. Dar tânărul editor era optimist. „Nu sunt un aventurier. Așa că am avut nevoie de un partener cu spirit de aventurier”, precizează Erizanu. Alegerea numelui, Cartier, a venit ca o reacție la majoritatea denumirilor firmelor de atunci, care conțineau cuvintele Global, Universal sau Imperial. A ales o unitate mai mică a pământului: Cartier. Habar n-avea de celebra firmă de lux franceză. Antreprenorul nu avea nicio relație în lumea afacerilor, în lumea interlopă, printre bancheri, nicio relație în lumea politicului. Cunoștea doar scriitori, mai cu seamă scriitorii tineri, și operele lor.
Piața de carte din anii ’90 a fost una dintre cele mai prospere domenii din Republica Moldova. Primii editori făceau tiraje de sute de mii de exemplare. În special, pentru piața rusă de carte. Se editau zeci de mii de exemplare, fără drepturi de autor, pentru piața de carte românească. „Când am început noi, lucrurile s-au mai temperat. Tirajele scăzuseră și editorii români începuseră să urmărească drepturile de autor”, spune Erizanu.
Editura Cartier și-a început activitatea cu două cărți, una de poezie și alta pentru copii. Cartea de poezie Lunaticul nopții scitice, de Nicolae Popa, a fost publicată într-un tiraj de 1.000 de exemplare. Cartea pentru copii, Frumoasa lumii, de Mihai Eminescu, ilustrată de Angela Brașoveanu, a avut un tiraj de 5.000 de exemplare. Ambele volume au fost tipărite la tipografia din Tiraspol, pe cuvântul de onoare al editorului, pentru că plata a fost făcută mai târziu. „A fost un business plan de milioane! Să începi cu o carte de poezie! Dar mi-a plăcut manuscrisul. Paradoxal, am reușit să le vindem în doi-trei ani. Nu-mi aduc aminte să le fi dat la topit”, spune Gheorghe Erizanu.
Cel de-al treilea titlu, Gesturi. Trilogia nimicului, de Emilian Galaicu-Păun, a apărut la începutul anului 1996, având vânzări nominale. Autorul și-a notat într-un carnet numele fiecărui cumpărător din cele o mie de exemplare. „Era foarte multă muncă, bani puțini și entuziasm mare. Era și un optimism venit din libertatea de a face ceea ce-ți place”, afirmă editorul.
Editura Cartier s-a poziționat din start doar pe piața de carte românească, înțelegând România și Republica Moldova ca o piață comună, cu autori comuni. A căutat un singur distribuitor în România, pentru București, Iași și Cluj. Conducerea s-a orientat la 60-80 de titluri pe an. Cartier este o editură generalistă, cu literatură contemporană română, carte de istorie, literatură străină, cărți pentru copii, seria de artă, carte juridică și dicționare. „Nu ne-am schimbat radical față de începuturi. Am îmbunătățit ceea ce credeam că trebuie îmbunătățit, am abandonat ceea ce părea balast, am lucrat și continuăm să lucrăm sistemic. Improvizăm mai puțin. Facem planuri editoriale pe un an, doi înainte”, afirmă editorul. Din primii ani, în portofoliul editorial au fost incluși scriitori români indiferent de geografie și frontiere politice. În 1996, au apărut la Cartier cărțile poetului Alexandru Mușina și ale prozatorului Gheorghe Crăciun. În prezent, editura are mult mai mulți autori români din afara Republicii Moldova.
În cei 30 de ani de activitate, Cartier a editat peste 2.400 de titluri, într-un tiraj total de aproape 1,2 milioane de exemplare. Nu este liderul pieței editoriale din Republica Moldova. Editurile specializate cu precădere pe manuale și auxiliare didactice sunt liderii pieței, ca cifră de afaceri. Dar Cartier se menține de ani buni în primii cinci editori din Republica Moldova. Cel mai bun an din istoria Cartier, ca vânzări și tiraje mari, a fost 2008. De atunci, editura n-a mai revenit la acel nivel. Cărțile de la Cartier au câștigat numeroase premii, majoritatea fiind internaționale. De exemplu, volumul Aceasta e prima mea revoluție. Furați‑mi-o! a fost declarat de către Comisia germană din cadrul UNESCO cea mai frumoasă producție editorială într-o piață emergentă, premiul fiind acordat la Târgul de Carte de la Leipzig.
Gheorghe Erizanu consideră că piața de carte se așază și se maturizează: „Sper că va ieși din zona opacă, având în vedere acceptarea softului care permite urmărirea în timp real a vânzărilor. Vom câștiga cu toții: editorii, librarii, autorii și cititorii. Vor pierde doar șmecherii”. De asemenea, editorul dorește ca produsul cultural sau cartea să intre în zona comună româno-moldovenească, fără frontiere, fără vămi, un Schengen cultural.
Unde va fi editura Cartier peste 30 de ani? „Mă tem să fac asemenea pronosticuri. Fac urât când politicul îmi dă peste cap planurile editoriale de un an. Sigur, îmi doresc să fie o editură vizibilă pe piața de carte românească și să reziste”, conchide Erizanu.
„Nu există studii statistice. Ultimul studiu a fost făcut în anii 2000 de către Fundația Soros-Moldova. Se vehiculează cifra de șase milioane de euro pentru piața de carte din Republica Moldova. Avem o rețea de peste 60 de librării, dintre care Librarius are peste 40 de unități. Celelalte sunt rețele cu două-cinci librării sau librării independente. Majoritatea librăriilor din Chișinău, din februarie 2022 și până astăzi, ca și înainte de 2022, au peste 50%, dacă nu chiar 70% carte de limbă rusă. În librăriile Cartier, cartea românească constituie 99%. E un principiu pe care-l respectăm din 1998, când am deschis prima librărie.” împărtășește Gheorghe Erizanu.