La finalul lunii martie, MedLife, cel mai mare operator privat de sănătate din România, anunța achiziția pachetului majoritar al grupului All Clinic din Republica Moldova.
MedLife nu este la prima mișcare peste graniță. Compania a intrat și pe piața din Ungaria în 2019, unde a achiziționat Rózsakert Medical Center. Însă, după cum punctează Mihai Marcu, președinte și CEO al MedLife, un motiv important al extinderii către est a fost potențialul pieței de sănătate privată din Republica Moldova, în special al celei din Chişinău, care este, practic, al doilea oraş vorbitor de limbă română, ca mărime, după Bucureşti.
Potrivit lui Mihai Marcu, MedLife și-a anunțat investitorii și acționarii de mai bine de cinci ani cu privire la intenția de a duce capitalul românesc mai departe, de a testa piețe noi din regiune, Republica Moldova fiind una dintre destinațiile vizate.
„În acest sens, cererea crescută pentru servicii de sănătate private, dar și lipsa unei bariere lingvistice au fost factori determinanți în alegerea acestei direcții de expansiune. Credem cu tărie faptul că Republica Moldova are potențial, în special piața din Chişinău”, declară el pentru Forbes Moldova.
În drumul către Republica Moldova, achiziția operatorului privat All Clinic s-a bazat, dincolo de cifre, pe valori și principii comune, arată președintele MedLife.
„Grupul All Clinic operează în prezent o rețea de ambulatorii și are ambiții de a crește și de a diversifica businessul. Aceste principii ne‑au așezat la aceeași masă și ne-au ajutat să conturăm planuri comune și să semnăm această tranzacție. Totodată, credem că acest parteneriat este și un prim test privind capacitatea noastră de a replica către est know-how-ul nostru cu bandă largă pe una sau mai multe linii de business precum clinici, laboratoare, spitale sau stomatologie”, mai spune Mihai Marcu.
Strategia MedLife pentru Republica Moldova va urma același traseu pe care l-a avut și în Ungaria.
„Pentru început, ne dorim să cunoaște piața, să ne familiarizăm cu fluxurile și procedurile operaționale locale urmând ca, pe măsură ce înaintăm cu această etapă și în funcție de rezultatele obținute, să scalăm businessul pe una sau mai multe linii de business.
Avem un know-how semnificativ în ceea ce privește integrarea și creșterea businessurilor și avem încredere că vom putea aplica o mare parte din experiența noastră și pe piața din Republica Moldova”, adaugă el.
În anul 2024, cifra de afaceri consolidată a MedLife a depășit 2,7 miliarde de lei (555 de milioane de euro), în creștere cu 25% față de 2023. Astfel, grupul a devenit prima companie românească din domeniul sănătății private care a depășit o jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în 2024.
Dar dacă MedLife a făcut pasul spre Republica Moldova abia în 2025, alți jucători privați din România au intrat pe această piață mult mai devreme.
Un exemplu este Clinica Sante, rețeaua de laboratoare medicale din Buzău, care deține în România 300 de centre de recoltare și care a intrat în Republica Moldova în ianuarie 2013. În prezent, Clinica Sante are o acoperire în 16 orașe și centre regionale din țară, iar cota sa de piață a trecut de 15%. Rețeaua de sănătate oferă în prezent nu doar analize medicale, ci și consultații pentru diferite specialități medicale.
Diagnostic in vitro. Și Mediclim, companie românească cu activitate pe piața de diagnostic de laborator, este prezentă în Republica Moldova încă din 2002, unde primele parteneriate cu clienți privați și publici au fost semnate în Chișinău.
Sectorul de diagnostic in vitro (IVD) din țară înregistrează o dinamică accelerată, cu o valoare estimată între 20 și 25 de milioane de euro în 2023, potrivit estimărilor industriei.
Potrivit Lilianei Codrescu, CEO Mediclim România, Bulgaria și Republica Moldova, dezvoltarea pieței este determinată de cererea tot mai mare pentru soluții rapide și precise de diagnostic, dar și de investițiile în modernizarea infrastructurii medicale și digitalizarea sistemului de sănătate.
În contextul actual, automatizarea laboratoarelor, extinderea serviciilor în afara Capitalei și adoptarea tehnologiilor avansate devin piloni-cheie pentru eficiența sistemului medical și pentru atractivitatea pieței din perspectiva investitorilor și a furnizorilor internaționali.
Modernizarea sistemului medical este una dintre direcțiile asumate în cadrul Strategiei Naționale „Moldova Europeană 2030”, care prevede consolidarea laboratoarelor regionale, extinderea accesului la diagnostic și promovarea parteneriatelor public-private în domeniul sănătății.
Aceste măsuri contribuie la dezvoltarea unei piețe locale capabile să absoarbă tehnologii noi, în paralel cu reducerea decalajelor de acces între urban și rural. Laboratoarele private și centrele de diagnostic sunt încurajate să investească în echipamente moderne și soluții digitale pentru a răspunde cererii crescânde.
Implementarea dosarului electronic al pacientului, a e-Rețetei și a altor platforme digitale creează un ecosistem în care datele medicale pot fi gestionate eficient, contribuind la reducerea erorilor și la optimizarea deciziilor clinice. Pentru furnizorii de soluții IVD, această evoluție înseamnă noi oportunități pentru integrarea echipamentelor cu platforme digitale interoperabile.
Piața IVD din Republica Moldova atrage un interes tot mai mare din partea actorilor internaționali, în special pe fondul creșterii cererii pentru soluții avansate de diagnostic, reformelor din sistemul public de sănătate și stabilirii unui cadru politic favorabil colaborărilor public-private.
Furnizorii care oferă nu doar echipamente, ci și servicii de training, suport tehnic și consultanță operațională se poziționează avantajos într-un ecosistem aflat în transformare.
Însă relația dintre operatorii de sănătate funcționează și în sens invers. Astfel, Spitalul Medpark din Chișinău, cu 850 de angajați, se promovează de peste 10 ani în regiunile apropiate de granița cu România, precum Iași sau Galați, pentru a încuraja turismul medical și a atrage pacienți din țara vecină.
În plus, sute de medici din Republica Moldova și-au echivalat diplomele și au primit drept de practică în România, în contextul unui deficit de resursă umană din Sănătate, alimentat și de exodul medicilor români.
De la Chișinău la București. Dr. Ruslan Scarăbnîi, specialist în chirurgie toracică la Spitalul Gral din București, vorbește despre parcursul său profesional din Republica Moldova în România, diferențele dintre cele două sisteme sanitare și despre ce îi determină pe tinerii medici să rămână sau să plece.
Când a decis, în 2015, să părăsească Republica Moldova pentru a-și continua cariera în România, dr. Ruslan Scarăbnîi avea 26 de ani și multe întrebări, dar și o convingere clară: că viitorul său profesional are nevoie de o fundație mai solidă. Cu diploma echivalată și după un examen riguros de rezidențiat, a fost admis în specialitatea chirurgie toracică la Iași. Astăzi, după aproape un deceniu, spune că România i-a devenit „acasă”.
Acomodarea nu a fost ușoară, dar a fost mai firească decât s-ar fi așteptat. Dr. Scarăbnîi mărturisește că provocarea cea mai mare a fost înțelegerea și integrarea într-un sistem medical nou. „Am muncit mult, am fost deschis să învăț de la colegii mei și, treptat, am căpătat încredere”, spune medicul pentru Forbes Moldova.
Motivația inițială a fost una financiară, dar și de independență: „În 2015-2016, în Moldova, salariul meu și bursa de rezident abia ajungeau la 2.400 de lei moldovenești. După chirie, rămâneam cu foarte puțin. Era frustrant și apăsător psihologic să depind de părinți la acea vârstă.” România i-a oferit stabilitatea pe care o căuta – un venit decent, condiții mai bune de formare și o comunitate profesională care l-a primit cu deschidere.
Diferențe de sistem. Privind retrospectiv, diferențele dintre cele două sisteme medicale sunt semnificative. În România, nivelul de finanțare este mai ridicat, ceea ce se reflectă în infrastructură și în salarii: „Aici, medicii pot duce un trai decent și se pot concentra mai bine pe actul medical, fără presiunea constantă a supraviețuirii financiare”.
Totodată, România oferă un peisaj universitar mult mai diversificat. Spre deosebire de Moldova, unde formarea este concentrată aproape exclusiv în Chișinău, în România există multiple centre universitare în care medicii pot învăța, se pot specializa și pot crește profesional. „Accesul la o varietate de mentori și patologii contribuie enorm la formarea unui specialist complet”, subliniază chirurgul. Un alt avantaj notabil este apartenența României la Uniunea Europeană. Pentru medicii români, accesul la stagii de pregătire în străinătate este mult mai facil: „Poți merge câteva luni într-o clinică din UE pentru a învăța tehnici moderne și a reveni apoi cu o viziune nouă, aplicabilă în sistemul nostru”.
În contrast cu medicii români, care nu mai sunt la fel de tentați ca în trecut să emigreze în țări din Vest, fenomenul migrației medicilor din Republica Moldova este încă foarte pronunțat. Instabilitatea politică și economică îi determină pe mulți tineri profesioniști să caute oportunități în altă parte – iar România, cu avantajele sale structurale și statutul de membru UE, rămâne una dintre cele mai atractive destinații.
„Cunosc mulți colegi moldoveni care au venit în România pentru că aici pot duce o viață decentă și pot profesa la standarde înalte. E o alegere logică pentru cineva care vrea să-și construiască o carieră medicală durabilă”, mai spune dr. Ruslan Scarăbnîi.
Pentru dr. Scarăbnîi, România nu mai este o destinație temporară, ci un loc în care și-a găsit echilibrul profesional și personal. Totuși, nu exclude complet întoarcerea acasă: „Sper ca Republica Moldova să progreseze în continuare, astfel încât tinerii medici de acolo să nu mai fie nevoiți să plece. Poate, într-o zi, voi simți chiar dorința de a mă întoarce, cu un strop de regret că nu am rămas alături de ei de la început”.
Povestea sa nu este una singulară, dar e ilustrativă pentru un fenomen mai amplu: migrația medicilor dinspre Est spre Vest – și modul în care o infrastructură mai bună, stabilitatea și oportunitățile reale de dezvoltare pot transforma un sistem sanitar din interior.
Reformă, investiții și inovație. Dincolo de jucătorii privați, în 2024, sistemul de sănătate din Republica Moldova a cunoscut transformări importante. Potrivit Raportului de Activitate al Ministerului Sănătății, autoritățile au pus în aplicare o strategie amplă de modernizare, digitalizare și extindere a serviciilor medicale, având ca obiectiv central oferirea unor servicii calitative cât mai aproape de oameni.
S-au renovat spitale, s-a investit în echipamente de ultimă generație, au fost aliniate politicile la standardele europene și s-au făcut reforme în domeniul resursele umane.
Unul dintre cele mai notabile succese a fost crearea rețelei naționale pentru tratamentul accidentului vascular cerebral. Cele 13 centre specializate (11 primare, unul multidisciplinar și unul comprehensiv) au dus la reducerea timpului mediu de la apariția simptomelor până la internare de la 905 la 423 de minute – o performanță care salvează și redă vieți.
Tot în premieră, a fost introdus screeningul audiologic universal obligatoriu pentru nou-născuți. Cu sprijinul UNICEF și al Guvernului Japoniei, 40 de maternități au fost dotate cu echipamente de testare a auzului, facilitând diagnosticarea timpurie a hipoacuziei și prevenind surditatea. „Este o investigație absolut gratuită, accesibilă în fiecare maternitate din republică”, se arată în raport.
Ministerul a lansat și un serviciu stomatologic sub anestezie generală pentru persoanele cu nevoi speciale. Serviciul este oferit gratuit copiilor și adulților în cadrul Institutului Mamei și Copilului și la Institutul de Medicină Urgentă.
Prin programul „Farmacie în satul tău”, în 2024 au fost deschise 50 de farmacii în zone rurale, oferind acces la medicamente compensate pentru 60.000 de cetățeni. În paralel, lista medicamentelor compensate a fost extinsă la 170 de denumiri comune internaționale, incluzând tratamente pentru oncologie, cardiologie și sănătate reproductivă.
Valoarea totală a cheltuielilor pentru medicamente compensate a crescut cu 25,5%, reprezentând o majorare de 214 milioane de lei în beneficiul pacienților. Și suma medie compensată pentru medicamente și dispozitive medicale, per pacient, a crescut cu 32,5%, de la 1.143,26 lei (2023) la 1.514,70 lei.
Și numărul beneficiarilor de dispozitive medicale a crescut cu 28,5%, adică aproape 21.000 de pacienți în 2024 (11 luni) comparativ cu anul 2023, reprezentând o majorare de 22 de milioane de lei, informează Ministerul Sănătății.
Implementarea sistemului E-Rețeta a adus beneficii suplimentare: reducerea erorilor, eliminarea birocrației și libertatea pacienților de a ridica tratamentul de la orice farmacie contractată. Totodată, numărul farmaciilor care eliberează medicamente compensate a crescut cu 286 în 2024, inclusiv 132 de unități noi în mediul rural.
Investiții în echipamente. 2024 a fost anul tehnologiei în sănătate. Ministerul a dotat spitalele strategice cu angiografe biplanare, aparate RMN, tomografe computerizate, echipamente pentru brahiterapie, ultrasonografe avansate, defibrilatoare și aparate de anestezie.
Institutul Oncologic a fost echipat cu un sistem de brahiterapie 3D, unic în țară, oferind tratamente minimum invazive și precise împotriva cancerului. Patru spitale raionale au primit echipamente pentru chirurgie laparoscopică, îmbunătățind calitatea intervențiilor și reducând riscurile pentru pacienți.
Lucrări de reparație capitală și renovări au fost realizate în peste 30 de spitale și instituții din întreaga țară. Printre acestea: 11 secții ATI, Unități de Primire Urgențe, secții de chirurgie, pediatrie, obstetrică și ginecologie, blocuri alimentare și centre de sănătate publică.
Eficiența energetică a fost o prioritate – de la izolarea termică și modernizarea rețelelor până la instalarea panourilor solare în spitale din Căușeni, Edineț, Soroca, Ungheni și Orhei. Proiectele au fost susținute financiar de parteneri internaționali precum Republica Coreea, CEB, Banca Mondială, UNICEF și Guvernul Cehiei.
Serviciul de Asistență Medicală de Urgență a beneficiat de 65 de ambulanțe noi doar în 2024 – totalizând 209 în ultimii doi ani. Substațiile și punctele de asistență au fost renovate, iar parcul auto modernizat a permis un răspuns mai rapid și mai eficient în toate regiunile.
Resurse umane: formare, stimulente și digitalizare. Pentru a atrage și menține personalul medical, Ministerul Sănătății a majorat salariile, a acordat indemnizații de până la 250.000 de lei pentru tinerii specialiști din mediul rural, precum și compensații pentru chirie și utilități. Astfel, indemnizația unică a crescut de la 120.000 de lei până la 250.000 de lei.
Beneficiarii sunt medicii, farmaciștii și specialiștii cu studii superioare de licență în domeniul medical care se angajează conform repartizării Ministerului Sănătății. Indemnizația este oferită în două tranșe: 120.000 de lei după șase luni de activitate și 130.000 de lei după al treilea an de activitate. Mai mult, tinerii specialiști beneficiază de compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței și pentru consumul de energie termică și electrică în primii cinci ani de activitate, comparativ cu cei trei ani stabiliți anterior.
Tot în domeniul resurselor umane, aproximativ 3.000 de lucrători care activează în alte localități decât cele în care locuiesc și fac zilnic naveta au beneficiat de compensații pentru transportul zilnic. Ministerul a aprobat majorări salariale ale lucrătorilor medicali începând cu 1 ianuarie 2025, crescând cu 15% salariile tuturor lucrătorilor din IMSP încadrate în sistemul de asigurări medicale și cu 10% salariile personalului medical din instituțiile bugetare subordonate Ministerului Sănătății.
Totodată, Ministerul Sănătății a avansat reforme legislative importante, inclusiv: programul național privind bolile rare (2024-2028); planul de control al cancerului; strategii pentru combaterea hepatitelor virale B, C și D; extinderea interdicțiilor privind fumatul, inclusiv țigările electronice; simplificarea autorizării medicamentelor din UE și alte state dezvoltate, precum și regulamente noi privind siguranța muncii, protecția față de agenți chimici și biologici.
În ceea ce privește cooperarea internațională și asistența externă, Moldova a intensificat parteneriatele internaționale prin acorduri și programe de dotare și renovare finanțate de Japonia, Coreea de Sud, Elveția, CEB și Banca Mondială.
Totodată, s-a realizat acordul de achiziții comune de medicamente cu UE, care permite acces la tratamente rare și costuri mai mici. În plus, s-au semnat granturi pentru dezvoltarea sistemului de sănătate și reabilitare cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Într-un context regional plin de provocări, 2024 a fost anul în care sănătatea publică din Moldova a început să se apropie concret de standardele europene, cu efecte reale asupra vieții oamenilor.