Inguna Dobraja, directoarea de țară a Grupului Banca Mondială pentru Moldova, vorbește într‑un interviu acordat Forbes Moldova despre potențialul național, provocările actuale și soluțiile care sprijină dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.
De la 1 iulie 2024, Republica Moldova a beneficiat de o nouă etapă în parteneriatele internaționale, prin numirea unui nou lider local al grupului Banca Mondială (GBM).
Această schimbare nu vizează doar conducerea, ci aduce o viziune integrată și mult mai eficientă a modului în care grupul Banca Mondială poate sprijini națiunea în depășirea provocărilor economice și sociale.
Înainte de această schimbare, fiecare instituție a grupului Banca Mondială – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), Corporația Financiară Internațională (IFC) și Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA) – opera separat, cu un punct de contact diferit pentru fiecare. Cu această reformă, Republica Moldova devine una dintre primele țări unde GBM adoptă un rol unificat, care integrează eforturile tuturor acestor instituții într-o viziune comună. Asta înseamnă o colaborare mai strânsă și mai eficientă, capabilă să răspundă rapid și cu un impact mai mare la provocările cu care se confruntă țara.
„Strategia de parteneriat a grupului Banca Mondială pentru Republica Moldova este orientată pe două mari direcții. În primul rând, sprijinirea țării în contextul geopolitic dificil, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, care a dus la crize, precum cea economică, energetică și cea a refugiaților. În al doilea rând, abordarea provocărilor economice interne, cum ar fi promovarea unei creșteri economice durabile, stimularea competitivității și dezvoltarea capitalului uman. Strategia include măsuri specifice, precum stimularea ocupării în sectoare economice formale, promovarea educației și creșterea investițiilor în sectoare prietenoase cu mediul. Un accent deosebit este pus pe stimularea IMM‑urilor, care reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă în Republica Moldova”, spune Inguna Dobraja.
Susținerea sectorului privat. Una dintre prioritățile grupului Banca Mondială în Moldova este sprijinirea sectorului privat. IFC (Corporația Financiară Internațională) joacă un rol important în acest sens, oferind consultanță și sprijin financiar pentru îmbunătățirea infrastructurii de afaceri și creșterea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar MIGA contribuie la reducerea riscurilor financiare prin oferirea asigurărilor contra riscurilor. „De exemplu, MIGA a oferit o garanție de optimizare a capitalului către ProCredit Holding pentru investiția sa în ProCredit Bank Moldova. Această garanție se numără printre mai multe polițe pe care MIGA le-a emis pentru ProCredit pentru investițiile sale în Europa de Est. Garanțiile MIGA vor ajuta ProCredit să reducă riscul aferent unora dintre activele sale, ceea ce va duce la o reducere a activelor ponderate la risc ale grupului la nivel consolidat. Se așteaptă ca, astfel, capitalul eliberat să fie utilizat de ProCredit pentru a acorda mai multe credite în Moldova, în primul rând IMM-urilor”, mai spune Inguna Dobraja.
Pentru a ajuta sectorul privat să se dezvolte, grupul Banca Mondială colaborează activ cu Guvernul Republicii Moldova la implementarea de reforme fundamentale. Acestea vizează îmbunătățirea guvernanței și transparenței, stimularea competitivității pieței și sprijinirea dezvoltării infrastructurii naționale pentru a facilita exporturile și atragerea de investiții.
Un alt obiectiv major este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Deși această aderare oferă acces la o piață extinsă și noi oportunități comerciale, ea necesită reforme structurale semnificative. Aici, grupul Banca Mondială este un partener esențial, sprijinind Moldova în procesul de aliniere a instituțiilor, a legislației și a economiei sale la standardele UE.
IFC oferă finanțare esențială pentru proiecte transformative din sectorul privat, inclusiv în servicii financiare, producție, infrastructură, energie, agribusiness și servicii. „De exemplu, investiția de 20 de milioane de euro a corporației în principala bancă comercială din Moldova (maib) sprijină creditarea IMM-urilor – un lucru semnificativ, având în vedere că IMM‑urile asigură 60% din totalul locurilor de muncă – jumătate dintre acestea fiind destinate întreprinderilor deținute de femei care sunt insuficient deservite”, exemplifică Inguna Dobraja.
IFC consiliază, de asemenea, o altă bancă comercială (OTP) în ceea ce privește punerea în aplicare a serviciilor open banking și a serviciilor financiare digitale, precum și furnizarea de produse financiare pentru agricultura inteligentă din punct de vedere climatic. Aceasta sprijină autoritatea de reglementare a sectorului financiar – Banca Națională a Moldovei – în dezvoltarea cadrului de reglementare pentru finanțarea durabilă și finanțarea digitală. Dincolo de sectorul bancar, IFC a sprijinit investitorii regionali în extinderea operațiunilor lor în Republica Moldova (de exemplu, Schwarz Group) și colaborează cu potențiali investitori în domeniul energiei regenerabile pentru a stimula producția de energie electrică solară și eoliană în țară.
Corporația contribuie la atragerea altor investitori privați prin valorificarea expertizei, reputației și resurselor sale, prin reducerea riscurilor, prin furnizarea de servicii de consultanță și prin structurarea de produse financiare inovatoare. Prin mobilizarea de capital suplimentar, IFC amplifică impactul investițiilor sale și favorizează o dezvoltare mai amplă.
În plus, corporația joacă un rol-cheie în îmbunătățirea mediului de afaceri al țării și, de exemplu, a sprijinit Republica Moldova în modernizarea standardelor de siguranță alimentară, facilitând exportul de produse de origine animală. Companiile consiliate de IFC, precum Sandriliona, Axedum și SC ROM-CRIS SRL, au fost autorizate pentru export în UE. „Livrările noi de export în regim de probă au depășit deja două-trei milioane de dolari într‑un an, iar aceste cifre vor crește rapid”, explică Inguna Dobraja.
IFC și BIRD au cooperat recent la dezvoltarea unui nou sistem IT pentru Agenția pentru Siguranța Alimentelor din Moldova, sprijinind înregistrarea și trasabilitatea animalelor și măsurile veterinare strategice, și au contribuit la proiectarea unei noi instalații de prelucrare a subproduselor de origine animală. Toate aceste eforturi contribuie la alinierea sistemelor țării la standardele UE, favorizând exporturile și continuarea investițiilor private.
În cele din urmă, IFC consiliază guvernele cu privire la structurarea parteneriatelor public-privat, concesiunile de infrastructură și privatizarea întreprinderilor de stat. În aceste roluri, IFC acționează ca un consilier independent și un broker corect, echilibrând interesele guvernului și ale investitorilor privați.
Provocările viitoare. Grupul Banca Mondială colaborează cu Guvernul Republicii Moldova pentru a favoriza creșterea sectorului privat. Există mai multe modalități de colaborare. De exemplu, instituțiile GBM colaborează la elaborarea Diagnosticului de țară pentru sectorul privat (DTSP), care identifică oportunitățile de investiții private neexploatate și barierele care stau în calea acestora, pentru a debloca creșterea și investițiile conduse de sectorul privat. DTSP pentru Republica Moldova a fost publicat în 2023.
O altă modalitate este finanțarea oferită de BIRD pentru proiecte investiționale implementate de guvern. Proiectul privind competitivitatea întreprinderilor micro, mici și mijlocii (IMMM) din Republica Moldova vizează creșterea competitivității IMMM prin îmbunătățirea accesului la finanțare, promovarea unui mediu de afaceri favorabil, consolidarea infrastructurii naționale de calitate (INC) pentru a sprijini creșterea exporturilor și suport specific pentru dezvoltare și inovații. „Această inițiativă se bazează pe eforturile noastre anterioare, realizate împreună cu guvernul, de implementare cu succes a proiectului de îmbunătățire a competitivității”, spune oficialul Grupului Banca Mondială, care a vizitat recent brutăria Panilino, beneficiar al acestui proiect. „Împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, am lansat acolo un nou program pentru creșterea competitivității producătorilor locali și integrarea acestora în lanțurile valorice, finanțat din fonduri publice și din Proiectul privind competitivitatea IMMM-urilor. Panilino a fost beneficiară și a proiectului de ameliorare a competitivității, demarat în 2016, iar de atunci portofoliul acesteia a marcat o creștere impresionantă de la două la 12 piețe de export. Suplimentar, numărul angajaților a crescut de la 138, în 2016, la aproximativ 180, în 2025, și este în continuă creștere”, completează Inguna Dobraja.
Diagnosticul de țară pentru sectorul privat din Republica Moldova arată potențialul Republicii Moldova pentru o creștere determinată de sectorul privat și provocările care trebuie abordate pentru a debloca acest potențial. Principalele constrângeri includ un mediu de afaceri slab, acces limitat la finanțare și infrastructură inadecvată.
Îmbunătățirea competențelor. Raportul subliniază importanța îmbunătățirii guvernanței, inclusiv a situației întreprinderilor de stat, a concurenței și a statului de drept. Este necesar un cadru de reglementare mai bun pentru a crea un mediu mai favorabil investițiilor private. De asemenea, acesta evidențiază necesitatea îmbunătățirii competențelor forței de muncă pentru a răspunde cerințelor moderne.
Investițiile în infrastructură, cum ar fi transportul multimodal și logistica, sunt identificate ca fiind instrumente-cheie pentru comerț și conectivitate. Raportul mai subliniază și necesitatea diversificării surselor de energie, precum și a infrastructurii sistemului energetic, pentru a sprijini o creștere economică rezilientă. Suplimentar, industria agroalimentară, unde Republica Moldova are un avantaj comparativ în mai multe sub-sectoare, încă deține un potențial major pentru a stimula creșterea economică viitoare.
DTSP scoate în evidență și potențialul sectoarelor tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și externalizării proceselor de afaceri (EPA) pentru a stimula o creștere economică rapidă. În 2024, exporturile de produse și servicii TIC au generat jumătate din totalul exporturilor de servicii și 13% din totalul exporturilor.
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană influențează strategia de dezvoltare economică a țării. Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător a adus beneficii semnificative Republicii Moldova, oferind întreprinderilor acces la piața UE, sporind astfel oportunitățile comerciale și integrarea economică. Aceasta s-a soldat cu reorientarea structurii exporturilor Republicii Moldova către piața UE. Cu toate acestea, aderarea Republicii Moldova la UE necesită reforme ample pentru alinierea instituțiilor, legislației și economiei sale. Pentru a concura eficient pe piața UE, Republica Moldova ar trebui să țintească dezvoltarea unei economii funcționale, capabile să susțină creșterea economică.
UE și-a asumat angajamentul de a oferi sprijin financiar considerabil, inclusiv un pachet de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025‑2027, aprobat de Parlamentul UE, pentru a accelera procesul de aderare a Republicii Moldova și a sprijini reformele-cheie.
„Grupul Banca Mondială a fost implicat masiv în implementarea agendei de creștere a Republicii Moldova timp de mai multe decenii, sprijinind reforme, oferind finanțare pentru proiecte investiționale și sprijin analitic. Acest program de creștere este exhaustiv, grupul continuând colaborarea cu autoritățile în domenii precum dezvoltarea capitalului uman, digitalizarea, securitatea energetică și agricultura inteligentă. Scopul nostru este de a ajuta Republica Moldova să atingă o creștere durabilă de circa 5% anual, accelerându-i convergența cu nivelul veniturilor din UE”, explică Inguna Dobraja.
Principalele provocări. Printre provocările Republicii Moldova se numără productivitatea redusă în sectoarele neagricole, dependența excesivă de remitențele în scădere și schimbările demografice caracterizate prin scăderea și îmbătrânirea populației. Parcursul de integrare în UE oferă o oportunitate semnificativă pentru Republica Moldova, iar implementarea rapidă a reformelor este esențială pentru deblocarea potențialului său de creștere.
„Memorandumul economic de țară, pe care l-am lansat împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în urmă cu câteva luni, prezintă aceste reforme, care se axează pe promovarea unei economii mai competitive, mai reziliente și conduse de sectorul privat”, exemplifică Inguna Dobraja.
Ea a subliniat câteva dintre acțiunile esențiale.
Stimularea productivității: Republica Moldova ar trebui să se axeze pe creșterea productivității în sectoarele neagricole prin îmbunătățirea competențelor, adoptarea tehnologiilor avansate și îmbunătățirea mediului de afaceri.
Accelerarea investițiilor publice: Consolidarea infrastructurii pentru a sprijini diversificarea economică și competitivitatea este vitală. Aceasta include implementarea unei strategii de transport multimodal și diversificarea sectorului energetic pentru a asigura securitatea energetică.
Reformarea instituțiilor publice: Consolidarea guvernanței și a cadrelor instituționale pentru a spori transparența și eficiența prin îmbunătățirea mediului de reglementare și reducerea barierelor birocratice.
Promovarea creării de locuri de muncă: Încurajarea ocupării forței de muncă în toate sectoarele prin promovarea dezvoltării sectorului privat și a spiritului antreprenorial. Aceasta înseamnă, de asemenea, îmbunătățirea competențelor forței de muncă pentru a răspunde cererii de pe piață și abordarea unor probleme precum participarea redusă a forței de muncă și ratele ridicate NEET (neîncadrați în educație, muncă sau instruire).
Creșterea competitivității: Implementarea politicilor de creștere a competitivității pieței, cum ar fi eliminarea barierelor din calea adoptării tehnologiilor și abordarea ineficiențelor pieței.
Memorandumul economic de țară scoate în evidență potențialul Republicii Moldova de a-și diversifica economia și de a-și spori reziliența și competitivitatea. Prin intrarea pe piețele avansate și producerea de produse mai complexe, Republica Moldova poate obține o creștere semnificativă. Inițial, țara se poate concentra pe produse simple, precum textilele și produsele agricole de bază, pentru a obține beneficii rapide. Cu toate acestea, pentru o creștere durabilă pe termen lung, Republica Moldova ar trebui să marcheze tranziția spre produse mai complexe, precum utilaje, echipamente electrice sau medicamente ambalate. Profitând de tendințele din Uniunea Europeană, unde companiile își mută producția mai aproape de casă, Republica Moldova poate deveni un jucător-cheie pe piața europeană.
MET evaluează potențialul Republicii Moldova de a se integra în lanțurile valorice globale prin examinarea a două sectoare. Industria auto, în special producția de cablaje, a înregistrat o creștere semnificativă și este bine conectată la piețele europene. Sectorul farmaceutic, specializat în medicamente ambalate și orientat anterior către CSI, a înregistrat o scădere a exporturilor, în special după invazia Rusiei în Ucraina.
Două mesaje importante reies din această analiză. Integrarea în lanțurile de aprovizionare globale, în special pe piața UE, este o provocare. Multe dintre acestea sunt dominate de țări cu costuri scăzute și competențe ridicate, fapt ce îngreunează accesul noilor jucători. Sectorul auto necesită o combinație de forță de muncă accesibilă, lucrători calificați, proximitatea pieței și stabilitate economică. Sectorul farmaceutic este și mai competitiv, economiile avansate fiind lider în domeniul medicamentelor inovatoare, iar țările mari în curs de dezvoltare concentrându-se pe medicamentele generice.
Nu există soluții rapide pentru a stimula exporturile Republicii Moldova și a diversifica producția. Țara ar trebui să abordeze problemele generale care îi frânează creșterea. Aceasta înseamnă investiții în educație și competențe, îmbunătățirea infrastructurii, cum ar fi drumurile și facilitățile comerciale, și crearea unui mediu de afaceri mai bun pentru a atrage investiții. Axându-se pe aceste domenii, Republica Moldova își poate diversifica economia, își poate spori reziliența și își poate îmbunătăți competitivitatea pe piața globală.
Gestionarea riscurilor. Republica Moldova se confruntă cu dezastre naturale tot mai frecvente, inclusiv secete, inundații și cutremure. Seceta din 2020 a cauzat o scădere de cel puțin 26% a producției agricole și un impact socioeconomic semnificativ, fiind pierdute aproape 20% din totalul locurilor de muncă. Mai recent, seceta din 2022, combinată cu prețurile ridicate ale îngrășămintelor și combustibililor din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, a determinat scăderea producției de cereale cu 46% sub nivelul mediu pe cinci ani, cel mai redus volum înregistrat vreodată. Vara trecută nu a fost diferită.
„Pentru a proteja țara și pentru a-i spori reziliența la impactul schimbărilor climatice, Republica Moldova trebuie să-și consolideze sistemele de gestionare a riscurilor. Proiectul SMORE (Consolidarea gestionării riscurilor de dezastre și a rezilienței), finanțat de Banca Mondială, răspunde acestei necesități. Acesta va crea primul sistem public de avertizare timpurie din Republica Moldova și va moderniza vehiculele și echipamentele de intervenție în caz de urgență. Pentru a consolida reziliența, proiectul va examina clădirile publice din punct de vedere al riscurilor seismice și va îmbunătăți serviciile hidrometeorologice pentru a sprijini mai bine agricultorii, salvatorii și alte sectoare-cheie. Suplimentar, aceasta va optimiza finanțarea răspunsului la dezastre, asigurând distribuirea rapidă a ajutorului atunci când este necesar”, a mai explicat Inguna Dobraja.
Pandemia Covid-19 și războiul din Ucraina vecină au afectat profund dezvoltarea Republicii Moldova. Populația a scăzut cu aproape 14% din 2014 și se preconizează o scădere suplimentară de 3% până în 2030. Perturbările generate de pandemie au înrăutățit rezultatele învățării elevilor/studenților. Provocările pe piața muncii includ participarea în declin a forței de muncă, un sector important al ocupării informale a forței de muncă și neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe. Suplimentar, țara a sprijinit 116.000 de refugiați ucraineni, dintre care 90% sunt femei și copii.
Banca Mondială a sprijinit Republica Moldova în dezvoltarea capitalului uman timp de mulți ani, cu un portofoliu de investiții care depășește 150 de milioane de dolari. Proiectul privind învățământul superior, de exemplu, abordează scăderea numărului de studenți și modernizează mediul de învățare. Acesta a contribuit la creșterea numărului de înscrieri la universități cu 9% pentru nivelul de licență și cu 11% pentru nivelul de masterat în 2024, comparativ cu anul precedent.
Proiectul de îmbunătățire a calității educației finanțat de Banca Mondială asigură șanse egale pentru elevii dezavantajați, îmbunătățește calitatea predării și mediul școlar. De asemenea, acesta sprijină extinderea educației și îngrijirii timpurii a copiilor, inclusiv renovarea a 15 grădinițe pentru a găzdui în medie 20 de copii fiecare, pentru a stimula ratele de participare a femeilor la forța de muncă. În prezent, rata de ocupare în câmpul muncii pentru femeile cu un copil cu vârsta sub trei ani este de doar 20%, comparativ cu 63% pentru femeile fără copii.
„Punem accent pe îmbunătățirea accesului echitabil la servicii de sănătate. Proiectul de modernizare și îmbunătățire a serviciilor de reabilitare, aprobat recent, vizează prevenirea și tratamentul bolilor netransmisibile prin îmbunătățirea serviciilor de prevenire și reabilitare, în special pentru accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord. O parte importantă a investițiilor se va concentra pe renovarea infrastructurii critice în cel puțin 10 spitale pentru a asigura servicii de înaltă calitate.
Aceste proiecte se bazează pe angajamentele noastre anterioare, agreate cu guvernul, de a îmbunătăți sistemele de educație și asistență medicală și de a permite țării să avanseze în implementarea agendei sale ambițioase de dezvoltare. Suntem deschiși și ne dorim foarte mult să continuăm să oferim sprijin Republicii Moldova în parcursul său de aderare la UE pentru a asigura un viitor mai bun și mai prosper pentru toți cetățenii săi”, spune Inguna Dobraja, referindu-se la viitorul țării.
Schimbarea nu este ușoară, dar este întotdeauna posibilă. În fața provocărilor, adaptarea și colaborarea între autoritati, sectorul privat, societatea civila și partenerii internaționali sunt soluția pentru dezvoltare sustenabilă.
Cu această reformă, Republica Moldova devine una dintre primele țări unde GBM adoptă un rol unificat.