Dezvoltările lente, cererea constantă și influențele regionale transformă sectorul rezidențial într‑un teren fertil pentru investiții și inovație.
Piața imobiliară din Republica Moldova a traversat, în ultimii cinci ani, una dintre cele mai dinamice și imprevizibile perioade din istoria sa recentă. De la un dezechilibru acut între cerere și ofertă până la salturi spectaculoase de preț și o reconfigurare a preferințelor cumpărătorilor, ecosistemul rezidențial din Chișinău și din împrejurimi devine tot mai atractiv atât pentru locatari, cât și pentru investitori. Potrivit lui Vlad Musteață, CEO al companiei de consultanță imobiliară Proimobil, piața moldovenească este într-o transformare profundă, marcată de presiuni externe și decizii interne cu impact pe termen lung.
Dezechilibru între cerere și ofertă: efectul direct asupra prețurilor. În perioada 2019-2024, piața rezidențială din Moldova a fost dominată de o scădere drastică a ofertei. Numărul autorizațiilor de construcție a fost în declin, ceea ce a dus la o reducere de până la 70% a noilor livrări. În același timp, cererea a rămas constantă – o combinație care a creat premisele pentru o creștere rapidă a prețurilor.
„Dacă în 2019 vorbeam de 700‑800 euro/mp, astăzi discutăm despre 2.000-2.500 euro/mp, iar în unele cazuri prețul ajunge și la 3.000 euro/mp pentru apartamentele în variantă albă”, afirmă Musteață. Cu toate acestea, dinamica pozitivă a vânzărilor persistă, în pofida acestor majorări.
Impactul războiului din Ucraina: între criză și oportunitate. Conflictul din Ucraina a schimbat fundamental arhitectura economică a regiunii – iar piața imobiliară moldovenească nu a fost ocolită. Valul de peste 100.000 de refugiați ucraineni a pus presiune pe sectorul chiriilor, determinând o dublare a acestora în multe zone ale Chișinăului. În paralel, lanțurile de aprovizionare pentru materiale de construcție au fost perturbate, ceea ce a crescut costurile de dezvoltare cu până la 30%.
Totuși, incertitudinea geopolitică a stimulat și un val de investiții, atât din partea ucrainenilor, cât și a investitorilor regionali, care au identificat în Moldova un spațiu de refugiu economic și o alternativă relativ stabilă. În 2023 și 2024, peisajul urban al Chișinăului a fost îmbogățit cu proiecte imobiliare care setează noi standarde în materie de confort și funcționalitate. Complexurile Solaris, High Garden și Duomo sunt exemple de ansambluri care răspund nevoilor actuale ale cumpărătorilor: design modern, sustenabilitate și localizare strategică. „Aceste proiecte marchează o etapă importantă în maturizarea pieței rezidențiale din capitală”, susține Musteață.
Apartamentele noi, în preferințele cumpărătorilor. În ciuda prețurilor mai ridicate, apartamentele noi sunt tot mai căutate. Diferențele de preț sunt semnificative – un apartament vechi cu două camere se vinde, în medie, cu 1.500 euro/mp, în timp ce unul nou, în aceeași zonă, ajunge la 2.000‑2.500 euro/mp. Tendința se menține și pentru alte tipuri de locuințe, iar cumpărătorii preferă tot mai mult spațiile moderne, eficiente energetic și cu infrastructură adaptată stilului de viață contemporan.
Cele mai căutate sunt garsonierele de 45-50 mp și apartamentele de două camere, între 60-65 mp. Zonele cu cea mai mare cerere sunt Centru, Râșcani, Ciocana și Buiucani – cartiere cu infrastructură dezvoltată și acces facil la servicii publice și educaționale.
Dezvoltatorii care caută potențial ridicat și bariere administrative mai reduse se orientează tot mai des spre localitățile din jurul Capitalei. Durlești, Stăuceni și Cricova devin poluri alternative de creștere, unde prețurile sunt mai accesibile și cererea este în expansiune.
Această extindere naturală a Chișinăului spre suburbii este un semn clar că orașul evoluează, iar dezvoltările imobiliare joacă un rol central în această transformare. Ponderea segmentului investițional în totalul tranzacțiilor este una substanțială.
„Aproximativ 45% dintre cumpărători sunt mici investitori, care achiziționează unu-trei apartamente, de regulă în proiecte noi, cu scopul de a le valorifica ulterior prin închiriere. Restul de 50-55% reprezintă clienți finali, persoane fizice care cumpără pentru uz personal”, explică Vlad Musteață pentru Forbes Moldova.
Acest echilibru între uz și investiție menține piața lichidă și competitivă.
Provocările viitorului: regimul de autorizare și stabilitatea fiscală. Conform CEO-ului Proimobil, viitorul pieței imobiliare moldovenești va fi influențat decisiv de factori geopolitici și de politicile interne. De la modul în care se vor gestiona autorizațiile de construcție până la impozitarea proprietăților și stimulentele fiscale, toate acestea vor determina dacă dezvoltările vor accelera sau vor bate pasul pe loc.
„O piață stabilă și predictibilă atrage investitori și încurajează dezvoltarea sustenabilă”, spune Musteață.
Anul 2024 a fost unul de creștere pentru Proimobil, pe fondul dinamismului general al pieței și al programelor de creditare avantajoase, cum este „Prima Casă”.
Totodată, compania a lansat Academia Proimobil, o inițiativă de formare a consultanților imobiliari, cu sesiuni bilunare și până la 30 de interni per ciclu. Cei mai buni rămân în companie, care a ajuns astfel la un total de 300 de consultanți activi.
Pentru 2025, strategia vizează consolidarea relației cu dezvoltatorii și implicarea activă în designul și funcționalitatea noilor ansambluri. Academia Proimobil va continua să joace un rol-cheie în profesionalizarea industriei, într-o perioadă în care calitatea serviciilor devine esențială pentru sănătatea pieței.
Piața imobiliară din Republica Moldova intră într-o nouă etapă – una în care provocările regionale și limitările administrative coexistă cu oportunități reale de investiție și dezvoltare. Dacă autoritățile reușesc să asigure predictibilitate și să susțină inovația, Chișinăul și suburbiile sale ar putea deveni în următorii ani un model de dezvoltare urbană în această parte a Europei.