Barometrul de Încredere Edelman 2025 evidențiază o criză de încredere în rândul cetățenilor din 26 de țări. Conform cercetării, șase din zece respondenți raportează un sentiment de nemulțumire, de la moderat la ridicat, vizând guvernele și mediul de afaceri.
Sentimentul general de resentiment este alimentat de percepția că aceste instituții nu doar că nu îmbunătățesc viața oamenilor, dar le fac rău și servesc interese înguste, în timp ce bogații ar beneficia de pe urma crizelor economice, iar cetățenii obișnuiți se confruntă cu dificultăți tot mai mari.
Una dintre cele mai îngrijorătoare descoperiri ale studiului este creșterea temerii de discriminare, care a ajuns la un nivel record de 63%, în creștere cu 10 puncte față de anii anteriori. Această frică este răspândită pe toate grupele de vârstă, sexe și niveluri de venit, iar cea mai mare creștere a fost înregistrată în rândul albilor din Statele Unite, cu un salt de 14 puncte.
În acest context, oamenii așteaptă ca mediul de afaceri și mass-media să își asume responsabilitatea de a rezolva problemele sociale pe care le-au contribuit la crearea lor. De asemenea, organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) au reușit să recâștige o mare parte din încrederea publicului, fiind percepute ca singura instituție capabilă să unifice societatea polarizată.
Richard Edelman, CEO al Edelman, a subliniat că “în ultimul deceniu, societatea a evoluat de la temeri la polarizare și acum la resentiment”, menționând că în mai multe democrații occidentale, lideri politici au fost înlăturați pe fondul nemulțumirii populației legată de pierderea locurilor de muncă, globalizare și inflație. În acest context, Barometrul evidențiază un decalaj semnificativ între încrederea în instituții a celor nemulțumiți și cei satisfăcuți, având un indice de încredere de 36% în rândul celor foarte nemulțumiți, față de 66% în rândul celor cu nemulțumiri mai mici. Reducerea acestui decalaj ar putea contribui la redarea speranței pentru viitor.
Corina Vințan, CEO al Links Associates, afiliați Edelman, a adăugat că „sistemele politice și economice se află sub cea mai mare presiune din cauza polarizării și inegalităților resimțite”. În acest context, comunicarea trebuie să se adapteze la realitatea din teren și să ajute la reconectarea instituțiilor cu cetățenii într-un mod autentic și integru.
Barometrul subliniază patru factori principali care alimentează resentimentul global: lipsa de speranță pentru generațiile viitoare (doar 36% dintre respondenți cred că viața pentru urmașii lor va fi mai bună), diferențele de încredere între grupuri cu venituri mici și mari, o profundă neîncredere în liderii instituționali (69% dintre respondenți consideră că guvernele, oamenii de afaceri și jurnaliștii induc în eroare populația) și confuzia legată de sursele de informație credibile (63% dintre respondenți spun că este din ce în ce mai greu să distingă știrile adevărate de cele false).
De asemenea, un aspect alarmant al studiului este că 4 din 10 respondenți, în special tinerii între 18 și 34 de ani, consideră că formele de activism ostil, inclusiv violența și dezinformarea, sunt metode acceptabile de schimbare socială. Această mentalitate de “sumă zero”, unde orice victorie a unei părți este văzută ca o pierdere pentru cealaltă, este mult mai pronunțată în rândul celor nemulțumiți profund.
Referitor la mediul de afaceri, acesta este perceput ca mult mai competent și mai etic decât guvernul, beneficiind de încrederea a 62% dintre respondenți. Totuși, companiile sunt conștiente că, pentru a păstra această încredere, trebuie să se implice în mod activ în rezolvarea problemelor sociale, dar numai în condițiile în care aceste acțiuni sunt văzute ca o continuare a responsabilității lor pentru problemele create. Richard Edelman avertizează că mediul de afaceri se confruntă cu reacții negative din partea celor care contestă rolul său de catalizator al schimbării sociale și că soluțiile la criza de încredere vor necesita un efort interinstituțional concentrat pe transparență și accesibilitate.
Pe lângă aceste concluzii, Barometrul arată o scădere semnificativă a încrederii în economiile de top, cinci dintre cele mai mari economii globale (Japonia, Germania, Regatul Unit, SUA și Franța) fiind clasificate printre cele mai puțin încrezătoare națiuni. În contrast, țările în dezvoltare, precum China, Indonezia și India, se află în fruntea clasamentului privind încrederea.
Barometrul de Încredere Edelman 2025, cel de-al 25-lea raport anual, a fost realizat prin interviuri online cu peste 33.000 de respondenți din 28 de țări între 25 octombrie și 16 noiembrie 2024, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra sentimentului global legat de încrederea în instituții.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.