Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Raluca Jianu, președinte Narada
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2024? Argumentați!
Transformare: am fi zis instabilitatea politico-economică, însă aceasta este o realitate a ultimilor ani; în acest context, am văzut multe organizații și business-uri care trec prin procese de transformare pentru a se adapta acestor realități; spre exemplu, în sectorul ONG, în ultimii ani suntem amenințați de ajustări asupra legii ce permite companiilor să redirecționeze o parte din impozitul pe profit către sectorul ONG. În 2024 au avut loc modificări, spre exemplu în cazul microintreprinderilor care nu mai au dreptul sa redirecționeze. Astfel de intervenții reduc capacitatea organizațiilor de a extinde serviciile care suplimentează zonele în care statul nu poate interveni eficient.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2024? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Ar fi patru aspecte importante:
- Inflația, costurile ridicate – prețuri la furnizori alături de presiunea pe oamenii din echipă și cashflow.
- Schimbările electorale care duc la întârzieri de autorizații.
- Reorientarea de la proiect la schimbare, de la rezultate punctuale la aspecte vizibile în timp.
- Lipsa unui efort național accelerat în ceea ce privește educația, după cum arată PISA, care creează o prăpastie tot mai mare în educație.
Estimările de la începutul anului au fost legate de impact în profunzime în comunitate și consolidarea puterii celor mulți. Unde suntem azi? Urmăm aceste obiective, însă sunt obiective pe termen mediu și lung, iar rezultatele le vom vedea începând cu următorul an, întrucât impactul nu se măsoară neapărat în cifre pe 6-12 luni. Cât privește puterea celor mulți, am reușit mobilizarea comunităților într-o oarecare măsură prin diferite campanii, cea mai recentă fiind 1 copil încălțat = 1 destin dezlegat datorită căreia 2698 de copii din cele mai defavorizate comunități au primit ceea ce aveau nevoie pentru a merge la școală și pentur a nu abandona definitiv: ghiozdane, rechizite, geci groase de iarnă și cizme îmblănite. Însă, din nou, rezultatatele acestor mobilizări trebuie urmărite în timp ca efecte și continuu susținute.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) și perspectiva rundelor electorale activitatea companiei dvs.
Efectele crizelor create de războaiele din Ucraina și Israel nu s-au simțit în mod direct în activitatea Narada în 2024, dar știm că partenerii noștri s-au uitat cu atenție la planificarea bugetelor și intervențiilor pe următorii ani în acest context. În ceea ce privește rundele electorale, pe parcursul anului am întâmpinat ezitări în cadrul anumitor parteneriate publice, întrucât focusul era pe continere până după alegeri.
În plus, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au scos la suprafață lacune majore ale sistemului și lipsa unei viziuni și a investițiilor strategice în educație din ultimii 30 ani; gândirea critică, selectarea surselor de informare, comunicarea în spațiul public și privat, abilitatea de a înțelege puncte de vedere diferite, construirea pe puncte forte, colaborarea, securizarea financiară, implicarea civică, abilitatea de a discerne semnificația evenimentelor externe și interne și impactul acestora la nivel național și regional, sunt doar câteva dintre competențele care ar trebui construite în sistemul educațional și care ar reduce semnificativ nivelul de fragilitate pe care l-am experimentat în ultimele zile. Impactul a fost evident și pe bursa de valori unde acțiunile marilor companii listate au fost în scădere, ceea ce poate afecta bugetul de CSR pentru anul viitor, lucru îngrijorător pentru activitatea de ONG.
Iar subiectul educației, dacă se întâmplă să fie prezent în discursurile reprezentanților clasei politice, rămâne doar la nivel declarativ – nu am văzut niciun plan solid de educație care să își propună să construiască o fundație solidă pentru a apropia copiii de astăzi de adulții de care societatea noastră are nevoie mâine.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Puncte tari:
- Dinamismul societății civile: Implicarea activă a organizațiilor și comunităților în soluționarea problemelor din educație și alte sectoare ONG.
- Acces la fonduri europene, care stimulează investițiile în infrastructură și digitalizare.
- Forța de munca calificată, dar și creșterea oportunităților de antreprenoriat, atât în business, cât și în mediul social (ex. oameni care au crescut profesional în marile companii și au inițiat moduri inovative de implicare civilă).
Puncte slabe:
- Instabilitatea legislativă, mai ales în perioadele electorale.
- Discrepanțele economice dintre regiunile țării, care amplifică inegalitățile educaționale.
- Lipsa de prioritizare a educației în politicile publice.
- Lipsa unor conducători vizionari care sa consolideze poziția României în regiune și în vremuri tulburi.
Acum, la finalul unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Așteptarea primordială este de a ne păstra drepturile și libertatea intactă. De a decide o listă cheie de priorități de dezvoltare și consolidare națională, iar educația să fie una dintre acestea. Mă aștept să fie deschiși la parteneriate cu societatea civilă, să preia inovația și să o aducă în sistem, pentru că redresarea unor piloni de bază ai țării cum ar fi educația și sănătatea sunt imposibil de făcut doar la nivel central.
Și mă aștept ca acest fenomen al responsabilității sociale să ia amploare și la nivel local: să vedem mai mulți oameni dispuși să se implice voluntar, directori de școli și profesori dornici să atragă fonduri pentru școlile lor, să se implice dincolo de job description-ul lor, la fel și oamenii din comunitățile din jurul școlilor.
Care sunt principalele 3 puncte ale strategiei Dumneavoastră de business pentru anul viitor?
- Finalizarea tranziției dinspre intervenții dedicate spre schimbarea comportamentului social când vine vorba de educație pentru a avea efecte pe termen lung.
- Consolidarea HartaEdu pentru a amplifica puterea celor mulți în educație.
- Măsurarea impactului și scalarea bunelor practici.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2025?
Mișcările de puteri de la sfârșitul lui 2024, care scutură structurile politice și guvernamentale ale ultimelor decenii și implicațiile economice (anticipări de crize financiare). Amplificarea conflictelor armate și tensiunile dintre marile puteri care aduc războaiele și foarte aproape de granițele noastre.
Adaptarea la revoluția tehnologică: Pregătirea elevilor pentru meserii care încă nu există, printr-un sistem educațional flexibil și inovativ, și etic totodată.
Criza climatică: Impactul acesteia asupra resurselor și infrastructurii, inclusiv a școlilor.
Disparitățile economice și sociale, care afectează accesul egal la educație.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.