Tinerii din România (cu vârste între 15 şi 29 de ani) aveau, în 2022, cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă din rândul statelor membre UE, de 25,4%, în condiţiile în care media la nivelul Uniunii Europene era de 6%, potrivit datelor Eurostat.
Rata de deprivare materială este un indicator în EU care exprimă incapacitatea de a permite anumite elemente considerate de majoritatea oamenilor ca fiind de dorit sau chiar necesare pentru a duce o viață adecvată. Rata de deprivare materială severă este definită ca incapacitatea forțată de a plăti pentru cel puțin patru dintre elementele de deprivare.
Potrivit acestor date, ţările UE cu cea mai mare proporţie de tineri care se confruntă cu deprivare materială şi socială severă au fost: România (25,4%), Bulgaria (18,6%) şi Grecia (14,9%). Proporţia a fost mai mică de 3% în 12 state membre UE: Slovenia, Austria, Luxemburg, Croaţia, Polonia, Cehia, Ţările de Jos, Estonia, Malta, Cipru, Finlanda şi Suedia.
La nivelul întregului bloc comunitar, în 2022, riscul de sărăcie şi excluziune socială era mai mare cu 2,9 puncte procentuale pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, 24,5%, decât pentru populaţia totală (21,6%).
Statele membre cu cel mai mare procent de tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială erau România (37,9%), Bulgaria (32,4%) şi Grecia (30,7%). La polul opus, cele mai mici rate se înregistrau în Cehia (10,5%), Slovenia (10,7%) şi Malta (11%).
În 2022, 17,4 milioane de tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) erau în risc de sărăcie şi excluziune socială în Uniunea Europeană, dintre care 4,1 milioane trăiau într-o stare de deprivare materială şi socială severă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania