Nu știu cum sunt alții, dar eu am păstrat de mai mulți ani acest obicei de a-mi face lista cu obiective de Anul Nou. Listele cu obiective mărunte sau mărețe m-au ajutat de-a lungul timpului. Așa m-am concentrat, de exemplu, pe a face școala de șoferi. Mi-am pus obiectivul pe listă, am făcut școala, am dat examen și, chiar înainte de Crăciunul unui an, am luat permisul.
Cu timpul, am tot adăugat lucruri pe această listă. Pe unele le-am îndeplinit, pe altele le-am mutat de la un an la altul. Un astfel de obiectiv a fost cel de a merge la sală. Ani de zile îmi propuneam și apoi găseam altceva mai important, urgent de făcut. Îmi căutăm și găseam scuze față de mine însămi. De un an și jumătate, am rezolvat obiectivul, am o rutină.
Nu prea ne oprim din agitația noastră ca să reflectăm. De multe ori, chiar dacă ne propunem, viața intervine și ne leagă de mâini și de picioare.
Or, începutul anului poate fi ca un moment de tranziție: de la anul anterior la cel nou, de la noi, cei de până acum, la cum ne dorim să fim în viitor.
Iată câteva întrebări care ajută în această perioadă:
– Ce vrem să lăsăm în urmă?
– Ce am vrea să explorăm?
– Ce ne dă energie, ce ne inspiră?
– Ce vom construi, ce vrem să devenim de acum înainte?
Sunt întrebări simple, veți spune, însă răspunsurile nu sunt la fel de evidente. Mai ales că, până vin răspunsurile, trecem prin niște stări de disconfort. Iar disconfortul acesta este greu de suportat. E ca și cum am fi agățați deasupra lumii, în indecizie, în tumultul alegerii.
Poate ajută să ne gândim: cât de satisfăcuți suntem de viața noastră actuală?
Ce mi se pare important în acest demers este să ne gândim și la ce să nu mai facem. Ca să lăsăm loc pentru ceea ce contează, este util să renunțăm la unele obiceiuri, acțiuni, proiecte. Așadar, vă propun nu un „To do list” (lista „De făcut”), ci un „Don’t do list” (lista cu „Nu mai face”).
În acest sens, ajută să facem un inventar al zonelor în care se duce timpul nostru. Ar putea fi serviciu, familie, dezvoltare personală, relații, sănătate, spiritualitate, social media, TV, Netflix, sport, călătorii. Adăugați alte categorii, în funcție de realitatea fiecăruia. Apoi încercați să alocați un procent fiecărei categorii. De exemplu, care este procentul de timp dintr-o săptămână alocat serviciului? Dar treburilor administrative? Cât din timp alocați pentru propria sănătate? Cât timp alocați exercițiului fizic, fie că e vorba de mers pe jos, de sală, tenis sau orice alt sport? Cât timp petreceți cu familia? Dar cu prietenii? Cât timp dedicați învățării a ceva nou sau îmbunătățirii unei abilități?
Cât timp petreceți în social media? Telefoanele ne spun săptămânal dacă timpul petrecut pe aceste platforme sociale e mai mare sau mai mic decât în săptămâna anterioară. Merită să fim atenți la acest aspect.
După ce ne notăm în propriul jurnal aceste răspunsuri, să ne gândim la cum am dori să arate această situație în viitor.
După imaginea stării curente a tipurilor de activități sau compartimente pe care se duce timpul, gândiți-vă la cum ați vrea să arate aceste procente la finalul anului viitor, în decembrie 2024. Unde ați vrea să fi alocat mai mult timp? Dacă acum alocați 5% din timp cititului, dezvoltării, poate ați vrea să ajungeți la 10%; dacă alocați 3% sportului, poate ați vrea să ajungeți la 7%, de exemplu. Apoi, dacă asta ne propunem până la final de an, cum am vrea să fie situația la mijlocul anului? Dar la trimestru?
Apoi gândiți-vă la ce anume vă aduce mai multă valoare; ce anume considerați că merge bine și puteți să puneți ceva mai puțin accent acolo, astfel încât să adăugați altceva? Sau la ce categorie ați putea reduce substanțial din timpul alocat fără un impact major în viața voastră?
Aveți acum o a doua imagine, cea a stării dorite pentru modul în care vă împărțiți timpul.
Acum, notați-vă care sunt acele lucruri, activități cărora ați vrea să le spuneți NU.
Poate fi timpul petrecut în social media, diverse acțiuni pro bono care nu vă aduc valoare, implicarea în toate proiectele care vi se par interesante, o facultate la care v-ați dus doar pentru că e la modă, ieșirile la terase în fiecare seară a săptămânii.
Să luăm social media ca exemplu de detaliere. Dacă petrecem acum șase-șapte ore săptămânal pe platformele sociale, poate că o reducere la patru ore ar ajuta. Două ore pe săptămână câștigate de aici, înmulțite cu 52 de săptămâni ale anului, ne dau 104 ore. Aceasta înseamnă două săptămâni și jumătate de lucru (la o medie de 40 de ore de lucru săptămânal), pe care le puteți folosi în scopuri mai utile.
Ar putea fi și anumiți oameni, dintre cei care iau prea mult din timpul vostru și nu vă aduc vreo valoare sau sunt vampiri energetici.
Notați timp de câteva luni cu cine ieșiți și cum vă simțiți după aceea. De multe ori, ajută să rărim anumite întâlniri. Economisim timp și multă energie. Știu că poate suna prost, însă timpul fiecăruia este resursa pe care nimeni nu o poate recupera. Ne purtăm de multe ori ca și cum am fi nemuritori, ca și cum avem un izvor nesecat de timp la dispoziție.
Vă propun un exercițiu. Desenați pe o foaie o axă orizontală, cu 0 la un capăt și 100 la celălalt capăt. Imaginați-vă că este durata vieții voastre. Apoi împărțiți axa în patru părți egale: 0-25; 25-50; 50-75; 75-100. Marcați locul unde sunteți în prezent. În primul sau al doilea sfert? În al treilea? Dacă sunteți la mijloc, cu ceva noroc, mai aveți o bucată destul de mare în față, conform statisticilor. Ce vreți să faceți în acele două sferturi de viață? Cu cine vreți să le petreceți? Ce fel de om vreți să fiți? Cu ce vreți să vă ocupați?
Cum faceți loc unor noi activități, adecvate persoanei care sunteți sau doriți să fiți? Cum atrageți oamenii cu care să vă facă plăcere să fiți și cu care să aveți schimburi de idei, activități similare sau comune?
Iată câteva exemple de activități ce ar putea fi eliminate/reduse:
– Să verificăm telefonul imediat ce deschidem ochii. Aici, eu nu stau bine; de când tatăl meu era foarte bolnav, am rămas cu o oarecare alarmă internă.
– Să stăm la telefon cu toți cei care ne sună ca să ne propună să cumpărăm acțiuni la Apple, criptomonede sau cine știe ce produse.
– Să mâncăm mult zahăr sau ceva ce ne dăunează.
– Să ne uităm ore în șir la Netflix, HBO Max sau altele și astfel să reducem din timpul de somn.
Scrieți care sunt acele tipuri de activități pe care ați vrea să le includeți sau cărora să le acordați mai mult timp. De exemplu, cititul, scrisul, mersul pe jos, atenția mai mare la ce mâncați, anumite persoane.
Nu facem des o astfel de listă de „Ce să nu mai facem”. Ea ne ajută să identificăm niște dereglări, consumatori de timp, să facem niște schimbări. Dar acestea nu se întâmplă zilnic. Începutul de an este un astfel de prilej. La fel de important însă este să punem această „Don’t do list” la vedere și să ne întoarcem la ea la intervale regulate pentru a o ajusta, pentru a ne măsura progresul și a ne motiva.