Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează cel mai bine anul 2023? Argumentați!
Mihaela Bîtu: Pentru mine, două cuvinte caracterizează bine anul acesta: volatilitate și reziliență.
Volatilitatea a caracterizat din plin acest an, considerând evoluțiile macroeconomice și geopolitice: unele așteptate, cum ar fi efectul luptei împotriva inflației asupra creșterii economice, altele cu totul noi, și mă refer aici în primul rând la noul război din Orientul Mijlociu.
Așa cum se anticipa, în România creșterea economică a încetinit (soft landing) la aproximativ 1.5-2%, însă recesiunea a fost evitată, ca de altfel în majoritatea țărilor europene.
Cât despre reziliență, cred că toți resimțim presiunea ultimilor ani, în care ne-au fost puse la încercare abilitățile sociale, puterea de adaptare și rezistența la stres. Pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare – toate au avut impact, atât la nivel personal, cât și în mediul de afaceri. Iar recent s-a adăugat și conflictul din Orientul Mijlociu.
În tot acest tablou internațional plin de tensiuni și incertitudine, economiile au șchiopătat, însă au continuat să funcționeze și chiar să crească. Iar acest lucru exprimă, fără îndoială, reziliență.
Forbes: Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Mihaela Bîtu: Principala îngrijorare a fost cea legată de impactul inflației si al dobânzilor ridicate asupra sănătății financiare a clienților noștri, persoane fizice și juridice.
Din fericire, putem observa o foarte bună capacitate de adaptare a clienților la noile circumstanțe economice, nivelul creditelor neperformante menținându-se la un nivel scăzut și stabil, în jurul valorii de 3%. Scăderea cererii de creditare a fost destul de accentuată în prima jumătate a anului, însă observăm un trend pozitiv în ultimele luni.
La ING ne-am continuat parcursul pozitiv, atât din perspectiva numărului de clienți activi, care se apropie tot mai mult de borna de 1,8 milioane, cât și a portofoliului de credite și depozite atrase.
Per ansamblu, am avut o evoluție bună, în linie cu estimările și bugetul pentru acest an.
Forbes: Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dvs.?
Mihaela Bîtu: La izbucnirea pandemiei, efectul imediat pentru ING Bank România a fost trecerea aproape în totalitate la lucrul de acasă (peste 95% în doar câteva zile!).
Pandemia ne-a forțat să accelerăm trecerea către sistemul de lucru hibrid, care se menține la ING România și în prezent. Am învățat să îmbinăm avantajele lucrului de acasă cu prezența la birou, iar acest lucru are beneficii atât pentru echilibrul personal al colegilor noștri, cât și pentru performanța băncii.
În anii pandemiei, am implementat cu rapiditate schemele de sprijin pentru clienții persoane juridice (IMM Invest, Agro IMM Invest), dar și cele două runde de amânări la plată pentru peste 30.000 de clienți persoane fizice și juridice, tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor imediate ale acestora.
Războiul din Ucraina a adus noi provocări: un aflux de refugiați care au avut nevoie de conturi bancare într-un termen scurt, efectul inflației și al presiunilor pe lichiditate care au determinat o creștere rapidă a dobânzilor, implementarea rapidă a noului regim de sancțiuni economice împotriva Rusiei etc.
Toate au pus presiune pe echipele noastre să soluționeze cu maximum de viteză și eficiență aceste noi probleme. În ciuda multiplelor provocări, organizația noastră a continuat să aibă un parcurs pozitiv, afirmându-se în același timp ca un actor social responsabil și implicat.
Forbes: Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Mihaela Bîtu: La nivel macro, cred că principalul punct forte este legat de capacitatea României de a menține un ritm de creștere economică bun, raportat la media europeană.
Mi-a plăcut sintagma „Growmania” dintr-un articol de anul acesta din publicația The Economist, cu referire la România și evoluția sa economică pozitivă din ultimul deceniu. România are o imagine din ce în ce mai bună în rândul investitorilor și analiștilor economici, datorita bunelor sale fundamente economice și a potențialului de dezvoltare, cuplate cu stabilitate politică și valori pro-europene.
Consider că această evoluție nu ar fi fost posibilă în lipsa unui mediu de afaceri privat puternic și vibrant, în care companiile locale și internaționale continuă să inoveze, să crească și să creeze locuri de muncă din ce în ce mai bine plătite.
Vulnerabilitățile rămân în mare măsură cele legate de deficitul forței de muncă și deficitele macroeconomice gemene, precum și de nevoia de accelerare a reformelor structurale și de întărire a disciplinei fiscale.
De asemenea, este esențială predictibilitatea actului de guvernare și evitarea derapajelor populiste, pentru a facilita continuarea creșterii într-un mod durabil.
Forbes: Acum, înaintea unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Mihaela Bîtu: Desigur, ne dorim stabilitate și predictibilitate în politica economică și fiscală, precum și o bună administrare a cheltuielilor publice. Totodată, susținerea mediului privat trebuie să fie o prioritate pentru asigurarea unei creșteri economice sănătoase.
În perioada următoare, Guvernul are misiunea dificilă de a asigura echilibrul între încadrarea în țintele asumate de deficit bugetar și menținerea condițiilor economice favorabile creșterii economice, într-un context electoral. Tocmai de aceea, dialogul deschis și constructiv cu mediul de afaceri este esențial.
Un exemplu foarte bun de colaborare cu autoritățile este chiar recenta premieră reușită de ING, în colaborare cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Prin această conlucrare realizată în cadrul unui proiect pilot mai amplu, am devenit prima bancă din România care preia în mod automat datele din buletin ale clienților noi cu cetățenie română, direct din Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Această inițiativă va permite reducerea birocrației și îmbunătățirea experienței clienților în procesul de deschidere de noi conturi și, în curând, în cel de actualizare a datelor. În plus, va contribui și la reducerea fraudelor.
Sperăm ca instituțiile publice să aibă o deschidere din ce în ce mai mare pentru astfel de demersuri care pot aduce beneficii pe multiple planuri.
Forbes: Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Mihaela Bîtu: Misiunea ING este de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri. Iar strategia noastră este construită în jurul acestei misiuni.
În România, transpunem acest lucru printr-o experiență superioară aclienților, prin plasarea sustenabilitatății în centrul a ceea ce facem, precum și printr-o contribuție din ce în ce mai mare la finanțarea economiei, având obiective ambițioase de creștere.
Investim în fiecare an sume importante atât în rețeaua noastră fizică, cât și în aplicațiile digitale, astfel încât să excelăm în ambele tipuri de abordări.
Vocația ING este una inovatoare. Încă de la înființarea din 1994, la ING Bank România folosim tehnologia pentru a oferi clienților noștri experiențe cât mai plăcute, relevante și adesea personalizate. Ne propunem să oferim procese digitale simple, accesibile oriunde și oricând, pentru toate operațiunile de zi cu zi, dar și pentru produse mai complexe, de genul creditelor sau produselor de investiții.
Continuăm să fim lideri în acest domeniu, deși concurența actorilor bancari tradiționali și a companiilor FinTech a crescut. Răspunsul nostru este să accelerăm inovația și să venim în fiecare an cu ceva nou.
Anul trecut, am introdus în premieră pe piața românească pre-aprobarea digitală a creditelor ipotecare, am lansat cu succes pachetul ING Young dedicat copiilor și adolescentilor, iar de anul acesta IMM-urile pot accesa credite online direct din platforma web ING Business. Procesul de aplicare durează în jur de 10 minute, iar banii devin disponibili instant. Acestea sunt doar câteva exemple, lista de noi servicii și funcționalități fiind mult mai extinsă.
Suntem bucuroși că și anul acesta clienții noștri plasează ING pe prima poziție în România din perspectiva Net Promoter Score (NPS), în rândul principalilor competitori din sistemul bancar, conform unui studiu derulat de către MetrixLab. Punem mare accent și pe gradul de satisfacție al angajaților noștri și iată că ne menținem an de an pe primul loc în topul celor mai atractivi angajatori din domeniul financiar autohton, conform studiului Randstad Employer Brand.
Ne propunem să facem diferența și în domeniul sustenabilității, prin finanțări care încurajează tranziția clienților noștri către o economie verde, dar și prin acțiuni menite să reducă amprenta proprie de carbon.
De exemplu, ING Bank România a devenit anul acesta finanțator unic al celui mai important proiect de economie circulară la nivel național: Sistemul de Garanție-Returnare implementat de RetuRO.
Pe lângă agenda de mediu, susținem proiecte și inițiative care să contribuie la creșterea nivelului de educație financiară, o problemă semnificativă a societății românești.
În privința creșterii, strategia noastră a fost foarte consecventă de-a lungul timpului. În 2024 vom împlini 30 de ani de activitate în România, iar în toată această perioadă evoluția noastră a fost una continuu ascendentă.
Vom continua să ne dezvoltăm în mod durabil și sănătos, bazându-ne pe o echipă entuziastă și pe o cultură organizațională care ne diferențiază.
Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2024?
Mihaela Bîtu: Cu siguranță că și anul 2024 va fi unul plin de provocări. Conflictele din Ucraina si Orientul Mijlociu continuă să producă efecte și putem doar spera la o rezoluție cat mai rapidă.
De asemenea, alegerile din SUA, dar și cele din România ar putea aduce la rândul lor schimbări politice și economice.
De asemenea, unii analiști cred că eforturile susținute ale băncilor centrale de a reduce inflația ar putea duce la o diminuare a perspectivelor de creștere economică.
În România, unele inițiative cum ar fi creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public ar putea impune măsuri fiscale compensatorii, cu un impact semnificativ în economie.
Există și semnale pozitive: inflația e în scădere la nivel global și local, creșterea veniturilor populației a depășit anul acesta inflația și avem așteptări de creștere a activității industriale în unele sectoare.
Ne menținem în general optimiști în privința perspectivelor economice și implicit ale sectorului bancar, păstrându-ne totodată abordarea prudentă, ca o necesitate în aceste vremuri marcate de schimbare.
(2 decembrie 2023)