Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a anunțat că, din cei 100.000 de lucrători din spațiul non-UE așteptați în țară, anul acesta au ajuns în realitate aproximativ 50.000.
Motivul îl reprezintă valul de respingeri pentru dosarele muncitorilor străini care aplică pentru viză în România, o situație cauzată de o serie de modificări procedurale menite să securizeze suplimentar granițele țării, spun reprezentanții patronatului.
“La final de an, pot garanta că cele 100.000 de avize care au fost admise prin contingentul aprobat pentru anul 2023 se traduc de fapt doar prin 50.000 de muncitori străini nou admiși în țară, în condițiile în care economia noastră națională are în prezent aproximativ 350.000 de locuri de muncă vacante”, declară Elena Panțiru, membru cofondator al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
Diferența de 50.000 până la contingentul de 100.000, o reprezintă pe de o parte cetățenii străini deja aflați pe teritoriul țării noastre care au solicitat schimbarea la un alt angajator și cei care încă așteaptă programarea la ambasadă în vederea obținerii vizei de muncă, care sunt și ei la rândul lor luați în calcul în cifrele comunicate de autorități.
“Am observat o încetinire a ritmului programărilor cu începere din lunile iunie-iulie, drept dovadă contingentul nu a mai fost epuizat. Este vorba despre aplicarea unor măsuri suplimentare de securitate, pe care noi le salutăm și suntem convinși că odată cu începerea unui nou an vor fi găsite și soluțiile prin care importul de personal străin nu va mai fi afectat”, este de părere Elena Panțiru.
De curând, Inspectoratul General pentru Imigrări a inaugurat un nou sediu pentru București și Ilfov, pentru a răspunde nevoii în creștere de aducere de personal străin în țară.
Pentru că forța de muncă străină generează venituri considerabile pentru bugetul de stat, este necesară garantarea drepturilor depline pentru muncitorii străini în calitate de angajați, așa cum se întâmplă și în cazul forței de muncă locale. În prezent, la momentul intrării pe teritoriul României, muncitorul străin nu beneficiază de asigurare de sănătate, nu deține un CNP și implicit nu își poate deschide un cont bancar.