Dacă privim statisticile, situația personalului medical din țara noastră nu ar sta atât de rău în comparație cu alte state europene.
România are în prezent un număr de 772 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori și se află la mijlocul clasamentului la nivel european, potrivit datelor furnizate de Eurostat.
Totodată, Germania are cel mai mare număr de asistenți medicali, de aproximativ 1 milion la 100.000 de locuitor, iar la polul opus se află Bulgaria (421), Letonia (418) și Grecia (338), cu cel mai redus număr de asistenți medicali la 100.000 de locuitori.
„Fluctuația de personal medical variază și în funcție de posturi. La nivelul asistenților medicali nu avem o fluctuație foarte mare, mai ales la nivelul asistenților de spital. La nivelul clinicilor există o fluctuație mai mare, de 10%, iar la nivel de spital, de 8%. Dacă ne uităm la compelxitatea sistemului de sănătate, fie privat sau de stat, în zona privată este compusă și din recepție, șoferi, laboratoare, unde această fluctuație variază în diferite procente față de cel general”, declară Radu Petrescu, directorul Departamentului de Resurse Umane al MedLife.
Când vorbim despre numărul profesioniștilor angajați în spitale, România se află spre coada clasamentului. Adică, avem un număr acceptabil de asistenți, însă rata angajaților din spital este de 63 la 100.000 de locuitori, pe lângă vecinii maghiari, care înregistrează aproximativ 290 la 100.000 de locuitori, potrivit Eurostat.
Deși a fost îmbrățișată de către profesioniștii din sistemul de sănătate, inteligența artificială (AI) pare să sperie viitorii medici ai anumitor specialități.
„Asistăm la o continuă îmbunătățire a tehnologiei, care vine cu o creștere a ofertelor și o solicitare adresată profesioniștilor. Există, într-adevăr, și o amenințare a Inteligenței Artificiale (AI) la adresa profesioniștilor anumitor profesii, precum cea de radiolog. Radiologia este o zonă de speranță, însă constatăm o scădere a numărului de profesioniști, iar sistemele publice nu mai reușesc să asigure urgența cu câteva tipuri de specialiști”, spune Prof. Univ. Dr. Viorel Rotilă, director al Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială “Solidaritatea”.
Acesta a mai adaugă și faptul că în raportul dintre sistemul public și alte sisteme occidentale, România are o problemă în utilizarea unui set clar de criterii de analiză. „Am încercat să atragem atenția în dicuțiile cu Guvernul, premierul, Ministerul Sănătății, asupra unui cuantum exact și corect de analiză a nivelului de retribuție. De exemplu, nivelul de retribuție al unui medic în sistemul public, dacă îl analizăm pe tarif orar combinând veniturile din cele două contracte (la norma de bază și cel de gărzi), pe net este de 60 de lei/oră, la nivel max. ajung la 100 de lei/oră, iar aici mă refer la personalul ATI, UPU etc. Este evident că privind sumele avem acest tip de tendințe”, declară Prof. Univ. Dr. Viorel Rotilă.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, declara în luna mai a acestui an, că există mai multe localităţi în care medicii nu se prezintă la concurs, precizând că atractivitatea unui job depinde nu doar de condiţiile de salarizare, ci şi de condiţiile de muncă şi de viaţă în localitatea respectivă.
„O problemă este constituită de posibilitatea de a-ți exercita profesia în condiții mai liniștite. Pentru că există o presiune în spitalele publice, unii medici aleg varianta cu mai puțină presiune. Riscăm astfel să golim spitalele publice și private de profesioniști”, subliniază Rotilă.
Radu Petrescu consideră că nivelul de finanțare al sistemului de sănătate de stat este un factor important care influențează această migrație către sistemul privat. Bugetul alocat Sănătății în România este în urma altor țări din Europa, ceea ce limitează resursele disponibile pentru a menține și atrage profesioniști medicali în anumite specializări. „Toți medicii, cu mici excepții, sunt instruiți în sistemul de stat. În sistemul nostru privat, în Medlife, nu avem acest beneficiu al medicilor rezidenți care să fie plătiți de stat și să lucreze la noi. Noi angajăm medicii și asistentele medicale, dar zona privată a devenit mai atractivă pentru medicii cu anumite specialități, precum zona de radiologie. Cred că asta ține și de nivelul de finanțare al sistemului de stat, unde bugetul alocat Sănătății este în urma altor tări din Europa”, adaugă Petrescu.