Andreea Focşăneanu, agent literar în echipa agenției Simona Kessler International Copyright Agency Ltd, consideră că 2022 a fost anul expectativei și precauției: toată lumea editorială a pășit prudent.
Forbes: Ce a însemnat anul 2022 pentru agenția dvs, după doi ani de restricții?
Andreea Focşăneanu: Nu putem vorbi despre 2022 decât în contextul anilor 2020-2021. Anul 2021 a fost un an al efervescenței, majoritatea editurilor românești au simțit nevoia să recupereze după anul 2020.
Ca o urmare firească, volumul de achiziții a fost unul aproape record. Și nu numai volumul, dar și competiția a fost pe măsură. Pandemia a scos la iveală un lucru puțin spus: editurile românești s-au dovedit a fi mature, bine ancorate în realitate, s-au mobilizat extraordinar când librăriile au fost închise în momentul critic martie-mai 2020. Lucru care a explicat întru-un mod firesc „lupta“ din 2021 pentru cele mai bune titluri, pentru autori bine vânduți în US sau în UK, autori premiați sau ecranizați.
În 2021 am avut un număr impresionant de licitații sau preempt-uri, o modalitate de ofertare relativ nouă pentru piața noastră. Totul părea să reintre în normal şi mult peste!
Din păcate, februarie-martie 2022 au adus in prim-plan războiul din Ucraina, care s-a adăugat problemelor cu care debutase deja 2022: dublarea prețului hârtiei, chiar lipsa acesteia, creșterea costurilor legate de tipar (între 50% și 70%).
Cred că ar fi nevoie să menționam că, deși la nivel global discutăm tot despre aceleași scumpiri, România, fiind o piață mică și care comandă mai puțin, a înfruntat creșteri de prețuri mai mari decât UK sau Germania.
Din păcate, parcursul anului 2022 a fost unul sinuos, cu scăderi în vânzări între 20% și 30%, reflectate și în scăderea achizițiilor de drepturi de traducere.
Ca o scurtă concluzie, dacă 2021 a fost un an al efervescenţei editoriale, am putea să caracterizăm anul 2022 ca fiind unul al expectativei și precauției: toată lumea editorială a pășit prudent, a redus volumul achizițiilor, a micșorat tirajele (dacă până în 2020 discutam de tiraje medii de 2.000-3.000 exemplare, acum discutăm de 1.000-2.500 exemplare), a încercat să păstreze preţurile la un nivel accesibil (şi sperăm că cititorii au apreciat aceste eforturi făcute doar de sectorul privat, fără nici un ajutor guvernamental, precum în cazul Franței, Italiei etc).
Legat de evenimente literare ale anului 2022: din ce în ce mai mulți autori, dar şi editori şi agenți literari din străinătate, își exprimă mai des dorința de a veni în Romania.
Trebuie să menționăm că un rol foarte important îl au festivalurile internaționale de literatură FILIT și FILTM, care aduc în fiecare an în Romania cele mai îndrăznețe şi mai talentate voci din literatura contemporană. Î
Între invitații de anul trecut (reprezentați de agenția noastră) i-aş mentiona pe Narine Abgarian şi Yaniv Iczkovits, ale căror vizite au fost marcate şi de creșteri considerabile în vânzări.
Dintr-o altă inițiativă (ISTT), şi autorul Gabor Mate a vizitat Romania în octombrie anul trecut, iar cartea sa „Când corpul spune nu” (Curtea Veche) a înregistrat la finalul anului 2022 vânzări de aproximativ 100 000 (o suta de mii, da!) de exemplare!!
Forbes: Care sunt domeniile/categoriile de carte care au funcționat cel mai bine în 2022 (solicitate de editorii români)?
Andreea Focşăneanu: Deși în piețe precum cele din UK, Franța, Germania sau US în perioade de criză de obicei cresc vânzările pentru titlurile de ficțiune, în Romania, anii mai slabi înseamnă vânzări mai bune în categoria titlurilor de non-ficțiune (parenting, psihologie practică, self-help, popular-science, spiritualitate de bună calitate).
Evident, acest lucru se poate explica prin faptul că cititorul român încearcă să îmbine necesitatea cu pasiunea.
Revenind la proporția ficțiune/non-ficțiune, deși vânzările de non-ficțiune sunt în creștere comparativ cu cele de ficțiune, chiar şi în 2022 cele mai „încinse“ licitații (cam 3/4 din cazuri) au fost pentru titluri de ficțiune: Go As A River − Shelley Read, Small Things Like These − Claire Keegan, Sorrow and Bliss − Meg Mason, The Storm We Made − Vanessa Can.
Ca spoiler pentru 2023: Go as a River (Viața ca un râu) de Shelley Read este deja bestseller! Romanul fost lansat în România în aprilie 2023 şi varianta în format audio a avut deja 2.000 de ascultări în trei luni!
Ceea ce duce la o altă discuție: dacă vorbeam până acum doar despre cititori „clasici“ de carte tipărită, acum începem sa discutăm serios despre faptul că piața pare sa facă loc unui alt tip de consumatori de literatură: cei interesați de forma digitală, mai ales ascultători; cu toate astea, între formatele digitale, în continuare piața de e-book din Romania nu reușește (deocamdată) să depășească 2% din total.
Însă, cum ne-au învățat anii aceștia de piața liberă: nu se știe niciodată când se schimba deprinderile!
Forbes: Care sunt evenimentele majore din piața editorială din România pe care le-ați constat în ultimul an?
Andreea Focşăneanu: Din fericire, în ultimul an n-am mai avut parte de insolvențe în rândul librăriilor importante, nu s-au înregistrat nici cutremure financiare.
Editurile mari și mijlocii au dat dovadă de maturitate, precauție, aș plusa și aş spune chiar stabilitate, în ciuda vremurilor complicate.
Scăderea de 20%-30% despre care vorbeam anterior a fost justificată de circumstanțe, de instabilitatea geopoliticâ etc. Iar inflația de peste 15% a dus inevitabil la creșterea prețului cărții.
De menționat ar fi că, deși 2022 nu a fost un an tocmai generos, implicarea masivă a guvernelor din Franța și Italia în special, care au acordat subvenții de traducere numeroase sau substanțiale, după caz, a condus spre o schimbare semnificativă şi în privința alegerilor editoriale.
Editurile românești nu-și mai îndreaptă chiar toată atenția doar spre titlurile din US sau UK. Dacă până în 2020 puteam vorbi despre 10%-15% traduceri din alte limbi străine, în 2021, dar mai ales in 2022, procentele au început să crească.
Nu în ultimul rând, între evenimentele importante ale anului 2022 trebuie menționată scăderea TVA-ului pentru cărțile digitale (audio, e-book, multimedia) de la 19% la 5%!
Până în luna ianuarie a anului trecut, cărțile în format digital erau considerate produse non-carte şi li se aplica TVA-ul general de 19%. Acest fapt poate explica și creșterea interesului legat de aceste noi formate. Poate pentru e-book a fost puțin tardivă măsura (deși nu putem să știm ce ne rezervă viitorul!), dar cum am exemplificat anterior, audiobookul cunoaște creșteri încurajatoare.
E limpede că trebuie să păstrăm întotdeauna proporțiile şi mai ales să ținem cont că întotdeauna sunt menționate mai degrabă exemplele excepționale, nu vânzările de 10-30 de audiobookuri pe an…
Forbes: Se cumpără sau nu se cumpără cărți în România? Se citesc sau nu se citesc cărți în România? Aceasta-i întrebare… Dumneavoastră cum răspundeți la această dilemă?
Andreea Focşăneanu: Piața s-a diversificat, după cum spuneam. Nu discutăm despre 50%-50% (vânzări în format tipărit vs. vânzări format digital), așa cum se discută cu o ușoară îngrijorare în UK, de exemplu, dar şi în Romania se face simțit mai acut faptul că publicul s-a diversificat.
Și modalitatea de cumpărare s-a schimbat: nu mai vorbim de 70% -80% vânzări prin librării (magazin fizic), acum discutăm despre vânzări on-line, vânzări via platforme dedicate, vânzări generate de reclamă plătită în social media. T
ot revin la scăderea de vânzări din 2022, a fost cu siguranță neplăcută pentru noi, toți cei implicați în această branșă, însă nu trebuie să uitam că facem comparație cu 2021, care a fost un an excepțional!
Şi da, de citit se citește, doar că începe treptat să ni se schimbe modalitatea de a citi, de a ne informa; nu degeaba diversitatea e așa un cuvânt la modă, e un fapt şi în lumea editorială.
Într-o perioadă în care vorbim atât de mult despre ce informații sunt relevante şi mai ales pertinente, cu atât mai mult cred că avem nevoie de cărți! În orice format s-ar găsi ele!
(10 iulie 2023)