ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, alături de alte 138 de companii și 5 organizații au adresat Guvernului un Memoriu, pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal, vehiculate în spațiul public, în ultimele zile. Impozitarea veniturilor salariaților din industria de IT care depășesc suma de 10.000 lei brut afectează 80% dintre IT-iști.
Organizațiile semnatare sunt: Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT – Cluj IT Cluster, Asociația Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociația Centrelor de Inovare Digitală din România – RODIH. Companiile și asociațiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro. S-au raliat în această acțiune solidară și start-up-uri, companii mici, medii și mari, locale și internaționale, companii de servicii, cât și de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.
Semnatarii atrag atenția atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor și salarizării, cât și asupra pragului, care în esență anulează o politică industrială corectă în ultimii ani și care va afecta mai mult de 80% din salariații industriei la nivel național.
“România, spre deosebire de alte state din regiune, are în prezent o politică bazată pe o măsură singulară de susținere a industriei, însă o măsură dovedită ca fiind foarte eficientă și care a creat un hub regional de tehnologie și a menținut angajații înalt specializați în țară, ajutând industria să fie competitivă în regiune și să aibă o creștere accelerată, de circa 3 ori mai mare față de rata de creștere a economiei naționale. Această dezvoltare este în special importantă în perioada următoare, când România ar trebui să accelereze reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, prin proiecte masive de digitalizare,” se arată în memoriul transmis Guvernului.
Încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă
“În contextul cererii scăzute la nivel global, România este în situația de a semnala actualilor și potențialilor investitori internaționali că încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă, iar competitivitatea pieței în regiune nu este susținută prin politici guvernamentale,” se mai arată în document.
Argumenetele aduse de către reprezentanții industriei de IT din România sunt: industria IT este unul dintre cei mai mari contributori la creșterea economiei naționale – în 2022, din cele 4,8 procente de creștere de PIB, circa 1,3% a venit din industria IT; este al doilea mare exportator din sectorul servicii; este un contributor important la bugetul de stat, salariații din IT virând anual circa 10 miliarde lei în contribuții la bugetele sociale și de sănătate, de 10 ori mai mare decât valoarea totală a facilității fiscale de care beneficiază; industria este în top 5 plătitori de TVA; salariații din industria IT susțin prin cheltuieli un număr cel puțin egal (proporție 10 la 10,5) locuri de muncă în alte sectoare ale economiei naționale.
Semnatarii memoriului solicită Guvernului să aibă consultări aprofundate cu industria, prin care să identifice modalități de a crește veniturile guvernamentale, fără să afecteze competitivitatea industriei.
Prin Memoriu, industria IT solicită Guvernului menținerea facilităților, acțiune care va transmite un semnal a susținerii industriei IT ca industrie de importanță strategică. Facilitățile pentru industria de IT au încă un efect puternic și generează creștere în continuare la PIB, prin creșterea bazei de impozitare.
“În ipoteza în care Guvernul va decide totuși modificarea regimului fiscal aplicabil angajaților din industria de IT, semnatarii solicită ca această acțiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să își ajusteze bugetele în baza cărora își desfășoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu ușurință la astfel de viraje bruște ale politicii fiscale.
Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menționează foarte clar – ținând cont și de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităților fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare,” se mai arată în documentul menționat.
România la nivel de competitivitate în raport cu celelalte țări din regiune
Studiul realizat de Roland Berger pentru ANIS și publicat în februarie 2022, relevă poziționarea României la nivel regional, la nivel de competitivitate în raport cu celelalte țări analizate în studiu. Eliminarea facilității fiscale de care industria IT beneficiază va crește costul total cu salarizarea, ceea ce ar poziționa România în urma unor state precum Polonia sau Bulgaria.
Premierul promite tranparență
De cealaltă parte, premierul Marcel Ciolacu a negat ieri autenticitatea măsurilor fiscale care circulă în spațiul public.
“Nu sunt adevărate. Nu venim cu taxe noi. Este posibil să fie mărire de acciză la ţigări, o mărire de redevenţe,” a decalarat Marcel Ciolacu.
Premierul a precizat că guvernul va veni, până la finalul lunii august, cu două seturi de măsuri, unul cu măsuri fiscale pentru creşterea veniturilor şi altul cu măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
“Reformele încep imediat după ce va fi dată ordonanţa de urgenţă. Termenele de implementare vor fi până în 2024. Avem un calendar făcut, astăzi am avut ultima discuţie politică. Până la finalul acestei luni cele două seturi de măsuri vor fi date concomitent, în oglindă, să se vadă foarte clar că reducerile vin odată cu veniturile bugetare,” a precizat Marcel Ciolacu.
Premierul spune că 99% din măsurile care privesc reforma administrativă şi măsurile fiscale vor fi date concomitent, astfel încât să putem compara cu cât scad cheltuielile şi cu cât cresc veniturile. Unele măsuri vor fi aplicate de anul acesta, iar altele din 2023-2024, după cum a spus Marcel Ciolacu, care a menționat eliminarea unor excepţii fiscale, dar fără să precizeze exact care sunt acestea.
“O eliminare de excepţii este cea la CASS. De exemplu, în IT sunt excepţii de la impozitul pe venit. Nu spun acum că s-a încheiat, dar trebuie să venim cu o echitate fiscală,” a subliniat premierul Ciolacu.