Banca Mondială (BM) recomandă autorităţilor din România creşterea eficienţei şi echităţii politicii fiscale, ceea ce va duce la o majorare a veniturilor fără a compromite creşterea economică, a declarat, Gallina Vincelette, director pentru ţările UE la Banca Mondială.
În opinia sa, acest lucru poate fi realizat prin mai multe măsuri, printre care reformarea impozitării veniturilor din muncă şi extinderea bazei TVA, potrivit Agerpres.
Ea a subliniat, totodată, că succesul eforturilor autorităţilor din România de reducere în continuare a deficitului fiscal va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de o mai mare eficienţă în privinţa cheltuielilor publice.
”În ciuda impactului marilor şocuri economice globale din ultimii ani, ţara a dat dovadă de o rezistenţă remarcabilă, aşa cum se subliniază în Actualizarea din 2023 a diagnosticului sistematic de ţară al Băncii Mondiale pentru România. Cu toate acestea, această rezilienţă se diminuează odată cu o slăbire mai amplă a economiilor europene şi mondiale, pe fondul unor condiţii de finanţare mai stricte, al unei inflaţii persistente şi al efectelor continue ale invaziei Rusiei în Ucraina”, a spus ea.
În ceea ce priveşte pensiile, Vincelette a menţionat că BM oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă, iar printre recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, sau propunerea de a se înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.
În opinia lui Vincelette, creşterea înregistrată în România este de aşteptat să scadă de la 4,7% anul trecut la 2,6% în 2023.
Deşi se aşteaptă ca rata de creştere economică din acest an să rămână sub potenţialul său, economia ar trebui să ia avânt pe termen mediu, deoarece relaxarea inflaţiei permite o creştere a salariilor reale, redresarea cererii globale stimulează creşterea exporturilor, iar fondurile considerabile ale UE sprijină reformele esenţiale şi cresc investiţiile.
Ea a adăugat că guvernul României a prezentat reforme care vizează reducerea deficitului bugetar şi limitarea dezechilibrelor macroeconomice, avansând în acelaşi timp reforme structurale esenţiale, dar succesul eforturilor de reducere în continuare a deficitului fiscal va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de creşterea eficienţei cheltuielilor publice.
”O reducere etapizată a sprijinului fiscal fără destinaţie precisă va sprijini şi mai mult reducerea deficitului”, a spus Vincelette.
BM a propus guvernului o gamă mai largă de reforme ale politicii fiscale, însă succesul acestor eforturi va depinde şi de modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care este esenţială şi care ar trebui să ofere un impuls substanţial şi vizibil pentru venituri, mai ales având în vedere că România are una dintre cele mai mici încasări de venituri fiscale din UE.
”Dovezile arată că digitalizarea în sine este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru îmbunătăţirea performanţei şi subliniază necesitatea de a actualiza competenţele personalului agenţiilor de administrare fiscală”, a precizat oficialul BM.
Reformele privind pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie completate în continuare prin eliminarea scutirilor pe partea de venituri.
În pofida unor îmbunătăţiri notabile, România se confruntă cu mai multe obstacole majore care îi îngreunează calea către o creştere mai echitabilă şi mai durabilă, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului.
Potrivit lui Vincelette, există oportunităţi semnificative pentru creşterea veniturilor fiscale, sporind în acelaşi timp atât eficienţa, cât şi echitatea sistemului fiscal.
Printre recomandările BM se numără și impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, pe care guvernul a luat-o în considerare, precum şi alte măsuri, cum ar fi înfiinţarea unui fond de asigurări sociale pentru militari.