Mii de persoane au fost arestate și aproximativ 6.000 de mașini au fost incendiate sau distruse în revoltele din ultimele zile din Franța, iar nenumărate magazine au fost jefuite sau distruse. Chiar dacă ordinea va fi restabilită complet în Franța în zilele următoare, tulburările civile cu siguranță se vor înrăutăți într-o țară care se zbate în datorii, potrivit Bloomberg News, care scrie că de data aceasta președintele Macron nu va putea cumpăra suburbii cu încă o rundă de cheltuieli suplimentare.
Revoltele nu vor falimenta Franța, dar vor accelera momentul bilanțului. Rămâne de văzut dacă cele mai grave revolte pe care Franța le-a cunoscut din 2005 încoace s-au domolit sau dacă violența va reveni. Un lucru este sigur, totuși. Bombele cu benzină și cocktailurile Molotov vor provoca daune imense economiei franceze.
La apogeul revoltelor, conform datelor Ministerului de Interne, au incendiate 1.500 de mașini în fiecare noapte. Chiar și într-o duminică “liniștită”, totalul incendiilor s-a ridicat la sute de mașini.
Estimările preliminare ale asiguratorilor sugerează că daunele ar putea ajunge la 100 de milioane de euro. Dar, desigur, factura totală va fi mult mai mare. Magazinele au fost încuiate în timpul weekendului, chiar și pe Champs-Élysées. Orarele cu program scurt pe timp de noapte și restricțiile de călătorie vor afecta industria restaurantelor.
În multe țări, inclusiv în Marea Britanie, guvernele au emis avertismente de călătorie spre Franța, descurajând vizitatorii în perioada aglomerată a verii.
Acest lucru este semnificativ: Franța este principala destinație turistică din lume, iar industria turismului reprezintă 10% din PIB.
Costul total al tulburărilor actuale va depăși cu mult costul reparațiilor câtorva vitrine ale magazinelor. Momentul nu putea fi mai rău, scrie Bloomberg. În trecut, guvernele franceze au încheiat perioade de violență civilă prin creșteri ale cheltuielilor publice. După trei săptămâni de revolte în 2005, ultima erupție majoră din suburbiile Franței, Nicolas Sarkozy a promis un “Plan Marshall” pentru suburbiile sărace, cu miliarde angajate pentru locuințe și transport în comun mai bun.
După protestele gilets jaunes (vestele galbene) din 2019, președintele Macron a redus taxele la combustibili și a majorat beneficiile pentru a aplana nemulțumirile protestatarilor, în mare parte din zonele rurale. În zilele următoare, putem să ne așteptăm, probabil, la promisiuni de cheltuieli mari pentru a “rezolva” criza.
Problema este că Franța nu poate să își rezolve această catastrofă prin cheltuieli suplimentare. În ultimul deceniu, situația financiară a Franței s-a deteriorat dramatic. Rata totală a datoriei față de PIB a ajuns deja la 112%, în comparație cu 100% din PIB în Regatul Unit și 67% din PIB în Germania. În plus, se estimează că aceasta va continua să crească în decursul deceniului. Deficitul bugetar va ajunge la 4,7% din PIB în acest an, chiar și cu redresarea economiei după pandemie, și se preconizează că va atinge 4,4% din PIB anul viitor.
Grafic al Bloomberg
Franța are unul dintre cele mai mari deficite structurale din lumea dezvoltată. Cheltuielile de stat consumă deja aproape 60% din PIB, iar cu o rată a impozitelor față de PIB de 45%, Franța ocupă deja locul al doilea în rândul națiunilor OECD în ceea ce privește suma pe care guvernul o extrage din economie.
Nu există posibilitatea de a majora impozitele, nici nu se poate spera la un împrumut mai mare. Franța a depășit deja Italia ca al treilea cel mai mare datornic național din lume – cel puțin măsurat în funcție de suma datorată, în loc de procentajul producției – și se află doar în spatele economiilor mult mai mari ale Americii și Japoniei.
Agențiile de rating manifestă deja îngrijorări cu privire la nivelul datoriei acumulate de Franța. În mai, Fitch a retrogradat datoria Franței la AA-minus. “Amploarea blocajului politic și a mișcărilor sociale (uneori violente) reprezintă un risc pentru agenda de reforme a lui Macron și ar putea crea presiuni pentru o politică fiscală mai expansivă sau pentru întoarcerea la reformele anterioare”, a notat sec agenția în momentul în care a dat verdictul său.
Dacă în luna mai erau îngrijorate, cel mai probabil că acum Fitch și celelalte agenții de rating sunt deja în alertă, spune Bloomberg. Macron abia a reușit să impună reforma pensiilor prin decret prezidențial, iar acum administrația sa este slăbită. Indiferent de răspunsul la revoltele din aceste zile, putem fi siguri că acesta nu va include reduceri de buget pentru asistență socială sau măsuri mai dure pentru a determina tinerii șomeri să își găsească locuri de muncă (chiar dacă, la fel ca în Marea Britanie, există ample dovezi că există multe locuri de muncă vacante în Franța).
Grafic al Bloomberg
Așa cum Regatul Unit a constatat în circumstanțe foarte diferite în septembrie trecut, există un punct în care guvernele pur și simplu nu pot emite din ce în ce mai multe datorii pentru a plăti pentru cheltuieli suplimentare. Deși este posibil ca aceasta să nu se întâmple în iulie sau în următoarele șase luni, totuși, în cele din urmă, piețele financiare vor recunoaște cât de nesustenabilă a devenit economia franceză.