În continuare, oamenii vor fi cei inovativi. La nivel de algoritmi, IA rezolvă probleme simple, pe care le-a mai văzut, dar pe cele complicate, pe care nu le-a văzut, nu le rezolvă.
“Prin folosirea Inteligenței Artificiale vor fi oameni afectați de schimbarea locului de muncă, dar va trebui să învățăm, iar noi asta am făcut mereu ca oameni. Tot timpul a trebuit să ne adaptăm. Noi am construit tot ce e în jurul nostru. În urma folosirii IA speranța mea este că vom avea mai mult timp liber pentru a ajuta alți oameni – tineri, copii, bătrâni. Vom putea petrece mai mult timp cu ei, pentru că aici IA nu poate ajuta. Încă nu există o tehnologie care să lucreze cu copii de 7-10 ani. IA ne poate elibera din tot felul de munci pe care le făceam, astfel încât să avem mai mult timp pentru meseriile în care interacționăm cu oameni și asta să facem cât mai bine”, a spus Traian Rebedea, Cercetător Senior al companiei NVIDIA, Profesor Asociat Universitatea Politehnică din București, în emisiunea reINVENTAREA României.
El susține că, așa cum am reușit să introducem informatica obligatorie în liceu acum 25 de ani, am putea reuși să facem la fel și cu un curs introductiv de IA.
“Cred că fiecare om trebuie să câștige ceva și pentru asta trebuie să începem educația în AI la nivel de liceu. Avem deja un curs pentru liceeni. Se crează oportunitatea ca mulți oameni să lucreze în IA în următorii ani și să câștige foarte bine. De ce să nu începem noi să aducem acești oameni?”, a mai spus Traian Rebedea.
Temerile în ceea ce privește contribuția IA în transformarea pieței forței de muncă sunt justificate, dar experții văd asta ca pe o transformare normală.
‘Nu vor fi afectați muncitorii, ci muncitorii cu cămașă. ChatGPT și majoritatea tehnologiilor dezvoltate în ultimii ani pot ajuta, nu neapărat înlocui, și pot să facă un om mai productiv. ChatGPT te ajută să faci căutări pe internet dar tu trebuie să îi dai instrucțiunile, să știi ce să-i ceri IA și tot tu trebuie să pui cap la cap ideile,” completează sursa citată.
Este un paradox faptul că România are probleme în introducerea tehnologiilor de ultimă generație, cu toate că are o școală bună de ingieri software.
“Cred că în România discutăm prea mult despre cât de importanți suntem pe piața de IT la nivel mondial. La nivel local – Europa Centrală și de Est suntem un jucător important, dar la nivel mondial nu suntem atât de importanți pe cât credem noi. E mai mult o poveste. Există povestea că la Microsoft, limba română este a doua limbă vorbită. Nu este. Nici la Microsoft, nici la Google. Sunt foarte mulți ingineri foarte buni din India, China, Germania, UK, SUA. Noi trebuie să acceptăm ceea ce avem. Avem un număr foarte mare de olimpici la informatică la nivel de liceu”, a precizat Traian Rebedea.
La nivel de studii de licență și de liceu, suntem cei mai buni din Europa. “România și Polonia câștigă la olimpiadele de informatică, matematică, fizică. Avem ingineri foarte buni în informatică, dar pe măsură ce înaintăm la masterat, doctorat, specialiști, profesori, începem să pierdem, atunci când ne comparăm cu celelalte țări”, potrivit sursei citate.
“Componenta academică este una. Cealaltă componentă vine din industrie și avem nevoie să lucrăm mai mult împreună cu industria. Cum putem îmbunătăți? Având cercetare de calitate la nivel internațional. Acele criterii care contează în SUA în UK trebuie să conteze și la noi, ceea ce nu este chiar ușor, pentru că oamenii sunt obișnuiți cu alte criterii. Nici nu este ușor în domeniul IA. Este tot mai greu pentru universități să publice lucrări la conferințele de top. În ultimii 2-3 ani, în afară de Google, Microsoft, Yahoo, mai vin o mână de firme cu o mână de lucrări. 20-25% din lucrări sunt de la companii și universități iar 75% din lucrări sunt de la companii de top, care au resurse infinit mai mari decât universitățile. Și nu este vorba doar de universitățile din România ci chiar și de universitățile mari din Europa și din SUA”, explică Rebedea.
Traian Rebedea nu crede doar în cercetarea academică, căreia îi recunoaște importanța, dar crede că România ar fi foarte bună la cercetarea aplicativă, pentru că avem ingineri foarte buni și competențe bune pentru a face produse tehnice, pe care să le valorificăm.
“Cel mai important este să atingem o masă critică, pentru ca lucrurile să se întâmple de la sine, nu pentru că la un anumit moment dat avem un om de stat care înțelege utilitatea IA. Cred că 1-3% din PIB ar trebui adus de IA în următorii cinci ani, așa cum 6-8% este adus acum de IT, față de 2-3% cu puțini ani în urmă.
Avem nevoie de cercetare interdisciplinară între universități și companii, ceea ce în Canada, SUA, UK este ceva esențial și se întâmplă de sute de ani. În România, să faci cercetare împreună cu companiile abia am reușit de vreo 10 ani să convingem maxim 15 firme. Cred că trebuie educate persoanele din management public și privat. Public, pentru că IA fără date nu se poate face, iar multe date sunt la statul roman,” mai spune Rebedea.
Traian Rebedea face parte din Consiliul Științific și de Etică în Inteligența Artificială, un organism format din experți independenți, care oferă Guvernului României consiliere științifică și în materie de utilizare responsabilă și etică a inteligenței artificiale. Pentru a alinia România cu eforturile Uniunii Europene în domeniul Inteligenței Artificiale, Guvernul României a creat Comitetul Român de Inteligență Artificială (AIR). Acesta este un organism consultativ al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ce are scopul de a sprijini autoritățile în domeniul digitalizării și cercetării-dezvoltării și inovării prin coordonarea și monitorizarea activităților privind IA în România.
Traian Rebedea face parte din Consiliul Științific și de Etică în Inteligența Artificială, un organism format din experți independenți, care oferă Guvernului României consiliere științifică și în materie de utilizare responsabilă și etică a IA. Pentru a alinia România cu eforturile Uniunii Europene în domeniul IA, Guvernul României a creat Comitetul Român de Inteligență Artificială (AIR). Acesta este un organism consultativ al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ce are scopul de a sprijini autoritățile în domeniul digitalizării și cercetării-dezvoltării și inovării prin coordonarea și monitorizarea activităților privind IA în România.