Persoanele din gospodăriile considerate bogate au avut, în 2020, un volum total de venituri de 6,6 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace, România plasându-se astfel pe poziția a doua în UE, după Bulgaria.
”Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi ale celor sărace s-au înregistrat în Slovacia (3), Cehia și Slovenia (3,3 fiecare), Belgia şi Finlanda (3,7 fiecare), iar cele mai mari ecarturi s-au înregistrat în Bulgaria (8), România (6,6), Letonia (6,3) și Lituania (6,1). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene”, potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS).
Raportul INS vizează perioada 2010-2020. În toată perioada analizată, în România, inegalitatea veniturilor este superioară mediei UE.
În anul 2020, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii UE au realizat venituri de aproape cinci ori mai mari decât cei mai săraci 20%.
O inegalitate mai mare a veniturilor băneşti disponibile se înregistrează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani faţă de cele cu vârsta peste 65 de ani care sunt dependente doar de venituri din transferuri sociale.
Valoarea indicelui inegalităţii veniturilor pentru persoanele cu vârsta de sub 65 de ani a variat între 6,6 și 8,8 în România, iar media UE a avut valori între 5,1 și 5,5.
În România, în anul 2010, indicele inegalității veniturilor a atins un minim de 6,1, iar în anul 2015 un maxim de 8,3, cu o rată medie anuală de creștere de 0,80%, mult mai mare decât nivelul mediu anual al UE, de 0,02%.
Pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste, în România, în perioada 2010-2020, indicele s-a menținut relativ constant, cu valori cuprinse între 4,2 sau 4,8, cu excepția anului 2015, când a fost atins un maxim de 6,2.
În perioada analizată, media UE s-a menținut relativ constantă, cu valori cuprinse între 4 și 4,2.
”Sărăcia afectează, în general, categoriile tradiţional vulnerabile ale populaţiei, dar este generată și de presiunea progresului tehnologic şi de diferenţele educaţionale între generaţii şi între diverse grupuri de populaţie. În general, gospodăriile nu îşi permit alte cheltuieli de consum în afara celor pentru alimente şi bunuri de strictă necesitate”, a precizat INS.