FacebookTwitterLinkedIn

Percepem o inflație mai mare decât o arată datele oficiale și de aceea a apărut termenul de  inflație „personală”, pentru că avem cheltuieli diferite și resimțim inflația în mod diferit. Scăderea inflației nu înseamnă și scăderea prețurilor.

„Scăderea inflației nu înseamnă și scăderea prețurilor, înseamnă doar scăderea ritmului de creștere a prețurilor în comparație cu perioada anterioară,” explică președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.

În calculul inflației sunt preluate prețurile bunurilor alimentare și nealimentare și serviciilor care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv articole cu frecvență ridicată de consum: pâine, ouă, lactate, legume, fructe, etc, dar și articole cu frecvență medie de consum: îmbrăcăminte, încălțăminte, telefoane și articole cu frecvență ocazională de cosum: mobilă, bilete de avion, electrocasnice.

Așadar, pentru a simți ceea ce datele oficiale arată este nevoie să consumăm doar coșul de consum luat în calcul de INS.  De asemenea, nu sunt colectate prețurile produselor și serviciilor din mediul rural, ci doar din mediul urban, pe considerentul că prețurile nu diferă semnificativ iar numărul cumpărăturilor din mediul rural este redus.

„Oamenii percep că inflația este mai mare decât o arată datele oficiale. A apărut astfel inflația „personală” pentru că avem cheltuieli diferite și resimțim inflația în mod diferit. Prețul benzinei este foarte important pentru cei care circulă zilnic cu mașina personală, dar nu și pentru cei care folosesc transportul în comun. Prețul scutecelor îi afectează pe părinții cu copii mici, iar prețul cărnii are impact pentru cei care o consumă, nu și pentru vegetarieni”, explică Tudorel Andrei.

Scăderea inflației semnalează încetinirea scumpirii, nu ieftinirea produselor.  Doar atunci când inflația este exprimată în valori negative, putem considera că prețurile sunt în scădere. O asemenea situație apare însă foarte rar, iar în istoria noastră recentă a fost semnalată doar în anii 2015 (-0,5%) și 2016 (-1,5%), când s-au produs ieftiniri, adică scăderea unor prețuri, reflectate într-o inflație cu rata negativă. În restul anilor, cât timp rata inflației avea valori pozitive, prețurile au crescut, chiar în situația când aceste valori prezentau scăderi de la o perioadă la alta.