Multe state europene se mândresc cu celebre piețe alimentare care atrag deopotrivă turiști, cât și localnici. La Boquería din Barcelona, Borough Market din Londra sau Markthalle Neun din Berlin sunt doar câteva astfel de piețe devenite obiective turistice apreciate și îndrăgite. Chiar dacă la noi în țară nu avem exemple de o anvergură similară, nu trebuie neglijate piețele tradiționale, care reprezintă obiective cu tradiție, unde ne putem lăuda cu gustul românesc.
”Piața este obiectiv turistic, o verigă a economiei locale și se identifică cu cei care trăiesc într-o comunitate. Astfel de piețe reprezintă un model pe care ni-l dorim și noi în România. Pe listele de obiective turistice din Europa se numără astfel de piețe. Avem și noi un exemplu foarte bun: Piața Obor. La Sibiu, piața Cibin este aproape de zona pietonală, unde este plin de turiști. La fel, la Brașov, la Craiova. Căutăm soluții prin a atrage și mai mult acești turiști. Chiar dacă nu reușim să ajungem la nivelul pieței din Barcelona, avem un obiectiv cu tradiție, unde putem să ne lăudăm cu gustul românesc”, remarcă Teodor Ioan Birț, președintele Asociației Administratorilor de Piețe din România, în emisiunea reINVENTAREA României.
Piața este locul care creează poveste, este un loc de tradiție pentru români și în pofida transformărilor, nu trebuie lăsată deoparte această tradiție, consideră Birț. ”Digitalizarea este treaba noastră, a administratorilor de piețe, dar trebuie să facem lucrurile plecând de la o bună cunoaștere și informare, fără a deranja sau încurca producătorii”.
Cele mai mari provocări cu care se confruntă administratorii de piețe tradiționale sunt similare celor cu care se confruntă și producătorii, afirmă Teodor Birț. ”Activitatea noastră la piață este geamănă cu ceea ce înseamnă producătorul și produsele românești. Piața tradițională nu ar exista fără producător și fără produsul românesc. Provocarea cea mai mare este cum să readucem producătorul și produsul românesc în piețe. Acesta este țelul nostru. Apoi, o alta este cea legată de concurența supermarketurilor, care au reușit să acapareze o mare parte din necesarul de alimente pe care îl are țara”.
O altă provocare, potrivit președintelui Asociației Administratorilor de Piețe, este încercarea de a convinge decidenții din Parlament și Ministerul Agriculturii că piața este legată de producător și trebuie să fie un spațiu unde producătorii trebuie să își poată vinde marfa la un preț corect. ”Ultima provocare ar fi încercarea de a moderniza piețele, să le aducem la stardarde în care să oferim condiții cât se poate de bune, atât pentru clienți, cât și pentru producători. Totodată, trebuie să aducem tinerii către piața și ne dăm tot interesul pentru a accelera digitalizarea, plata cu cardul, informarea, pentru că doar așa tinerii pot descoperi gustul produsului românesc”, adaugă Birț.
În piețele tradiționale este în plină desfășurare procesul de îmbinare a digitalizării accelerate cu activitățile de odinioară cu care sunt obișnuiți producătorii români. Potrivit lui Teodor Birț, este vizată perfecționarea platformei care vine în sprijinul producătorului, ajutându-l să găsească repede informațiile de care are nevoie, pentru a decide în ce piață merge să își vândă produsele. ”Alt pas este legat de codul QR, un pas care are strânsă legătură cu producătorul. Acel cod explică clientului cine îi vinde, cine este producătorul și ce certificare are. Un alt proiect este plata cu cardul, pentru că generația tânără nu mai circulă cu mulți bani cash în buzunar”, explică Birț. Potrivit declarațiilor sale, acestea sunt cele trei variante principale prin care administratorii de piețe încearcă să vină în sprijinul producătorului, dar și în sprijinul celui care vine la piață, pentru că ”rolul nostru este să creăm cadrul pentru ca povestea pieței tradiționale să existe”.
Investițiile în piețele tradiționale nu au lipsit nici în perioada pandemică, iar cei care se ocupă de administrarea lor s-au adaptat pentru ca românii să aibă acces la produse locale și proaspete indiferent de context. ”Noi nu am închis piețele pe perioada pandemiei, am găsit soluții, iar pentru noi a fost o satisfacție maximă că am reușit să oferim produse proaspete românilor și atunci. Noi oferim un serviciu social, suntem o comunitate de oameni care lucrăm în interesul comunităților din care facem parte”, afirmă Birț. Totodată, explică el, tarifele trebuie conectate la posibilitățile celor care vin să cumpere, iar politica privind tarifele este ”de bun simț”, în condițile unor surse de investiții limitate. ”Plecând de la acest lucru, principalul obiectiv pe care îl avem noi din sursele noastre proprii este să întreținem aceste spații de vânzare. Mentenanța esre destul de grea, spațiile se deteriorează de la an la an, le facem pentru a respecta toate normele pe care le avem și după care funcționăm, din punct de vedere sanitar veterinar și al sănătății publice”.
Primăriile au început în ultimii trei ani să modernizeze piețele, iar în majoritatea orașelor mari din țară există astfel de proiecte. ”Preocuparea există, nu este la fel peste tot, dar este în atenția factorilor de decizie. Ne-am dori să rezolvăm problema financiară astfel încât să facem astfel de investiții, însă noi nu urmărim să facem un profit pe spatele celor care vin în piață, așa că ne rezumăm la acoperirea cheltuielilor noastre și la menținerea rentabilității la finalul anului”, conchide Teodor Birț.