În era digitalizării și a vitezei, piața locală tradițională de legume și fructe continuă să reprezinte, pentru mulți dintre români, mijlocul prin care își câștigă existența, iar cultivarea acestor produse rămâne o îndeletnicire de bază pentru țăranul român. Comuna gălățeană Matca este printre cele mai mari bazine legumicole din țară, de unde fermierii livrează lunar în piețele tradiționale cantități însemnate de produse.
”Piața este locul în care foarte mulți români își câștigă traiul de zi cu zi. Trebuie păstrată și iubită, pentru că asta ne reprezintă pe noi, piața tradițională”, afirmă Valentin Marian Nare, administratorul comunei Matca, în emisiunea reINVENTAREA României. ”Din Matca pleacă spre piețe cantități foarte mari de produse, dar acestea sunt influențate mult de vreme, care reglează prețul și cantitatea. În 24 de ore sunt patru anotimpuri și în felul acesta producția este dereglată”, adaugă el, care lucrează în prezent o suprafață de 1,5 ha de solar cultivat cu roșii, castraveți, vinete și ardei și 0,5 ha de varză în câmp.
Printre principalele provocări cu care se confruntă micii producători locali de legume și fructe se numără condițiile meteorologice, accesul îngreunat în spațiile de desfacere din piețe și lipsa spațiilor de depozitare pentru marfa care rămâne nevândută. În opinia lui Valentin Nare, Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu soluții viabile pentru rezolvarea impedimentelor și pentru a ajuta țăranul român să își poată vinde produsele în piețe. ”Țăranul român și produsul românesc trebuie să ajungă în piețe, acesta trebuie să fie scopul nostru comun. Producătorul local, țăranul român, trebuie să poată ajunge în piețe ca să își vândă produsele. Ar trebui să existe mai multe locuri pentru țăranii noștri în piețe. În acest sens trebuie ajutat țăranul, pentru ca românul să consume o marfă de calitate, crescută cu sudoare și dragoste”, afirmă acesta. Totodată, adaugă Nare, sunt necesare investiții în modernizarea piețelor și în crearea de spații de depozitare în condiții optime pentru marfa care nu se vinde imediat.
Pentru ca fermierii români să-și poată dezvolta businessurile, au nevoie de soluții moderne și de o comunicare corectă și completă. ”De exemplu, codul QR, care arată trasabilitatea produsului, ajută consumatorul final să știe de la cine cumpără, pentru a lua decizia de cumpărare. La nivel central, trebuie înființate departamente speciale la nivelul instituțiilor abilitate în domeniu și făcute întâlniri de informare”, consideră Valentin Nare.
Potrivit administratorului comunei Matca, fermierii românii din zonă, în ultimii trei ani atipici, au făcut investiții semnificative în modernizare. Modernizarea a constituit o necesitate și i-a ajutat să contracareze una dintre cele mai mari probleme, lipsa forței de muncă. ”De trei ani am început să ne facem solarii pe schele de fier, mai rezistente, sisteme de închidere prin internet pentru aerisire, sisteme de udare, picurare tot prin internet. La suprafața mare pe care o avem, suntem legați de mâini și de picioare dacă nu avem forță de muncă, de aceea a trebuit să ne modernizăm. Nu mai avem cu cine lucra, iar toate costurile s-au majorat, fapt ce se reflectă în costul final al produselor”.
În condițiile în care instalațiile, inputurile și forța de muncă s-au scumpit semnificativ, Valentin Nare subliniază că sunt binevenite și așteptate orice proiecte ale autorităților și finanțările din fonduri europene în sprijinul fermierilor tineri, care le vor primi și implementa cu brațele deschise.