FacebookTwitterLinkedIn

Există o legătură strânsă între toate acestea și te putem asigura că industria frumuseții e pe mâini bune.

Să folosești numele reputatului om de știință Henri Coandă în aceeași frază cu „coafor” ar putea părea de-a dreptul superficial. Fără să vreau, îmi amintesc clipul publicitar filmat pe un aeroport, care rula prin anii ’90 cu sloganul „Vânt puternic. Coafura rezistă!” și parcă văd legătura: vântul, părul…

Dar ceea i-a inspirat pe producătorii unei linii revoluționare de uscătoare pentru păr este mai complicat de-atât: efectul Coandă, fenomenul care a revoluționat istoria aeronauticii mondiale, stă la baza unor produse de coafat. Similar, alte tehnologii demne de filmele SF au fost adaptate pentru a fi folosite în îngrijirea pielii, fiind integrate în dispozitive de curățare, masaj sau alte forme de terapie.

Henri Coandă, precursorul hairstylingului
Efectul Coandă este, pe scurt, tendința unui jet de fluid să rămână atașat la o suprafață convexă, și a fost observat de savantul român în timpul experimentelor cu avionul său Coandă-1910, pe care a montat un motor neobișnuit proiectat de el însuși: turbina cu motor împingea aerul fierbinte în spate, iar Coandă a observat că fluxul de aer era atras de suprafețele din apropiere. Și dacă treaba asta poate să facă un avion uriaș să zboare, probabil că nu e mare lucru să usuce și părul, nu?

Brandul de electronice și electrocasnice Dyson și-a concentrat produsele în jurul fluxului de aer, tehnologie folosită la aspiratoare, ventilatoare și purificatoare. Apoi a dezvoltat în jurul ei și gama dedicată părului, formată din uscătoare, perii de coafat și aparate de îndreptat părul care utilizează fluxul de aer și – foarte important – temperaturi mai scăzute, pentru a usca sau modela podoaba capilară fără a-i compromite sănătatea, pusă în pericol din cauza dependenței de căldură. Altfel spus, părul este cel care va „rezista” eroic, indiferent de complexitatea coafurilor.

Totul a început în 2012, când inginerii Dyson au început să cocheteze cu conceptul de îngrijire a părului, în care brandul avea să investească 50 de milioane de lire sterline pentru dezvoltarea primului produs pentru păr. Aceștia au descoperit că ar putea fi atins un flux de aer mai puternic dacă aerul introdus într-un motor ar fi accelerat într-o mișcare circulară, și astfel a luat naștere capătul emblematic în formă de inel al primul uscător pentru păr Supersonic, lansat în 2016.

Spre deosebire de uscătoarele normale cu flux de aer slab, alimentate cu motoare puternice – combinație care se traduce prin prelungirea timpilor de uscare și expunerea părului la căldură excesivă, motorul digital Dyson V9 din aparatul de styling omonim este de până la opt ori mai rapid decât motoarele convenționale pentru uscătoare de păr, furnizând peste 13 litri de aer în fiecare secundă.

Efectul Coandă a apărut în discuție abia la doi ani de la revoluționara lansare, odată cu cel de-al doilea aparatul de styling, Dyson Airwrap, o perie cu capete interschimbabile care ondulează părul cu aer. Dispozitivul valorifică fenomenul aerodinamic creând un vârtej de aer care se rotește în jurul accesoriilor de formă cilindrică atașate aparatului, care atrag părul prin fluxul de aer, îl determină să se înfășoare singur în jurul periilor și-l ondulează prin utilizarea vortexului de aer.

Recent, producătorul a dezvăluit o nouă serie Airwrap, bazată pe „efectul Coandă îmbunătățit”, care usucă, netezește și ascunde firele rebele, și promite cu până la 58% mai puțin păr electrizat. Mai mult decât atât, cei de la Dyson anunță și alte produse inovatoare până în 2027, cu un plan de investiții de 2,75 de miliarde de lire sterline.

Tratament cosmetic de la NASA
În 1993, în cadrul unor experimente de laborator, cercetătorii de la NASA au început să exploreze ideea de a folosi un spectru extrem de îngust de lungimi de undă diferite provenite de la LED-uri roșii pentru a stimula fotosinteza plantelor în spațiu. Ideea a funcționat, dar, totodată, au observat și un efect secundar interesant – LED-urile roșii (care, spre deosebire de cele galbene sau albastre, pătrund mai profund în adâncimea pielii, până la 700 de nanometri) păreau să vindece și leziunile cutanate ale celor implicați în experiment, deschizând astfel o nouă direcție de studiu ce viza potențialul acestora în repararea țesuturilor și regenerarea celulară.

Astfel, în anul 2003, o unitate portabilă cu LED-uri roșii, dezvoltată printr-un parteneriat civil/NASA, a primit aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA pentru a fi utilizată în misiuni spațiale pe termen lung de astronauți în vindecarea unor răni sau afecțiuni.

Astăzi, terapia cu diode emițătoare de lumină (LED) de diverse culori este folosită ca o metodă sigură și naturală de tratament pentru o varietate de afecțiuni ale pielii, de la acnee, riduri, leziuni sau în prevenirea îmbătrânirii pielii, atât în saloanele de înfrumusețare, cât și acasă, folosind dispozitive special concepute pentru uz individual.

Mască LED Dr. Dennis Gross

Masca Spectralite Faceware Pro, dezvoltată de medicul dermatolog Denis Gross, a fost vedetă pe rețelele de socializare încă de la lansare. Cu aspectul lor futurist, similar căștilor cyborgilor Marvel, măștile cu LED au devenit virale în social media, promițându-ne că vom uita de filtrele pentru îmbunătățirea aspectului pielii în selfie-uri.

Pe cât de complicat pare dispozitivul, pe-atât este de simplu, masca având doar trei butoane pentru a comuta luminile LED între roșu, albastru (cu o lungime de undă de până la 470 de nanometri, lumina albastră ajunge la mai puțin de un milimetru în piele, ceea ce înseamnă că afectează doar epiderma, fiind calibrată special pentru a trata problemele apărute în stratul superior al pielii, mai exact acneea) și „disco” – o combinație între cele două, iar tratamentul durează doar trei minute.

Vibrații, microcurenți și radiofrecvență
Tehnologia LED este, astăzi, disponibilă la scară largă, iar dispozitivele UFO create de brandul suedez Foreo combină efectele pozitive a opt culori de LED-uri cu masajul T-sonic („T” vine de la transdermal, ceea ce înseamnă că pulsațiile blânde străbat straturile pielii, executând un masaj cu frecvență joasă ce îmbunătățește fluxul sangvin), termo- și crioterapia pentru a livra pielii ingredientele din măștile faciale, oferind astfel alternative reale la tratamentele cosmetice de salon.

Pulsațiile sonice se regăsesc, de altfel, în toate gamele de device-uri Foreo, de la periuțele de dinți ISSA și până la periile destinate curățării faciale „Luna”, ajunse în prezent la a patra generație și extinse recent la îngrijirea corpului, aparatele Iris și Espada, precum și în aparatele de masaj cu microcurenți Foreo Bear.

Dacă tot am pomenit despre microcurenți, deși sună periculos, această tehnologie chiar a revoluționat îngrijirea pielii, fiind deseori promovată drept alternativă la Botox. Prima relatare documentară a acestei descoperi datează din 1748, când profesorul elvețian Jean Jallabert a folosit o serie de șocuri electrice pentru a regenera mușchii brațului, pentru ca, mai târziu, tehnologia să fie folosită în tratamentele corporale și, recent, în cele faciale. 

Disponibile inițial doar pentru uz profesional, dispozitivele faciale cu microcurent folosesc curent electric de intensitate scăzută pentru a „antrena” mușchii feței – exact ca și cum ți-ai lucra musculatura la sala de forță – pentru un efect de lifting și tonifiere. Microcurenții sunt folosiți și în tratamente noninvazive de ridicare a arcadelor, definirea pomeților, fermitatea pielii și stimularea producției de colagen atât de necesar tenului. 

Vedete precum Hailey Bieber și soțul ei, Justin, Bella Hadid, Jennifer Aniston, Kate Hudson sau Miranda Kerr s-au declarat fani ai dispozitivului NuSkin pe bază de microcurenți, motiv pentru care cea mai recentă ediție din gamă. Mini+, să fie „sold-out” în nici o oră după lansarea comenzilor online.

O altă tehnologie populară în nișa aparaturii destinate îngrijirii pielii este radiofrecvența (RF), ale cărei efecte ar putea înlocui sau dubla, după caz, beneficiile unui ingredient puternic – retinolul (minus efectele secundare ale acestuia).

Altfel spus, RF pretinde că poate să netezească, să strângă și să facă pielea mai fermă. TriPollar folosește radiofrecvența în dispozitivele sale, promițând tratarea mai multor straturi ale dermului simultan, în combinație cu termoterapia, care, grație senzorului de temperatură inclus (tehnologia Thermal Mapping Inovation bazată pe un algoritm de detectare a temperaturii), asigură temperatura ideală pentru un tratament eficient cu RF.

Departe de a fi epuizat lista tehnologiilor care stau la baza noii generații de aparate de îngrijire, mai trebuie spus că efectele lor depind de mai multe aspecte, începând cu moștenirea genetică a utilizatoarelor, vârsta și nevoile specifice pielii și până la stilul de viață, despre care se știe că poate afecta semnificativ condiția pielii. Astfel, hidratarea cu doi litri de lichide pe zi, consumul de alimente sănătoase/bogate în antioxidanți și protecția solară rămân în topul recomandărilor pentru sănătatea pielii.