Un producător de energie din surse regenerabile a sesizat Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru clarificarea legalității supraimpozitării producției de energie electrică. Compania este reprezentată de firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
„Curtea de Apel București a dispus de curând sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu mai multe întrebări preliminare legate de interpretarea dreptului UE relevant pentru clarificarea legalității supraimpozitării producției de energie electrică impusă prin Legea nr. 259/2021”, a anunțat NNDKP.
Legea nr. 259/2021 acordă facilități cetățenilor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
Potrivit NNDKP, producătorul de energie, care nu dorește să fie identificat, este nemulțumit de prevederea potrivit căreia venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%.
”Dacă ar fi să enunțăm pe scurt nemulțumiriri, acestea au fost discriminarea, retroactivitatea taxei și faptul că i-au afectat aranjamentele anterioare pentru care luase în considerare o anumită sarcină fiscală”, a declarat pentru Forbes România Daniela Gramaticescu, partener în NNDKP.
De asemenea, alte motive care au stat la baza demersului inițiat de producătorul de energie, alte elemente din lege care creează neclarități sunt modul de aplicare a legii (impozit la impozit, impozit la cifra de afaceri), abuzul creat prin stabilirea unei ”taxe exorbitante cu efect de expropriere a majorității profitului” și greutatea în realizarea proiectelor ulterioare de producere de energie verde în contextul diminuării semnificative a profitului.
Totodată, Curtea de Apel București a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale privind supraimpozitarea producției de energie electrică.
Potrivit NNDKP, cele două instațe urmează să ofere clarificări importante din perspectiva discriminărilor și a lipsei de previzibilitate și echitate fiscală creată de această taxă, care afectează concurența pe piața energiei, descurajează investițiile în energie verde și pune în pericol angajamentele României privind atingerea neutralității climatice până în anul 2050.