În această săptămână, Élisabeth Borne, premierul Franței, va anunța liniile principale ale reformei sistemului de pensii. Proiectul de lege, înscris în programul președintelui Emmanuel Macron, a eșuat în primul său mandat din cauza opoziției sindicatelor, care au blocat Franța, timp de două luni, cu o grevă generală, la sfârșitul anului 2019.
Sindicatele nu și-au schimbat poziția față de noul proiect de reformă a pensiilor și amenință cu declanșarea unor noi greve și manifestații la începutul acestui an.
Guvernul de la Paris susține că a întocmit un proiect de lege complex și adaptat pe categorii de profesii, astfel încât aceia care au muncit în condiții grele, de stres constant, de suprasolicitare sau au început să lucreze foarte de tineri, ajungând să aibă mulți ani de vechime, să poată ieși la pensie mai devreme, dar nu atât de devreme cum prevede legea actuală, potrivit căreia beneficiarii unor sisteme speciale, precum polițiștii, lucrătorii de la căile ferate sau de la metroul parizian, se pot pensiona chiar la 52 de ani, dacă au suficientă vechime, informează RRA.
Proiectul de lege prevede o creștere importantă a pensiei minime, care ar urma să reprezinte 85% din salariul minim și să nu fie mai mică de 1.200 de euro pe lună. Însă, majorarea pensiei minime li se va aplica doar celor care se vor pensiona după legea nouă și nu tuturor pensionarilor.
Punctele critice ale reformei propuse de guvernul Élisabeth Borne sunt creșterea vârstei de pensionare de la 62 de ani, cât este în prezent, la 65 de ani sau la 64 de ani. În plus, crește cu un an, și anume, de la 42 la 43 de ani, durata de cotizare la fondul public de pensii pentru o carieră completă.