Adesea, la început de an școlar se vorbește despre indicatori de performanță, despre activități diverse pe care să le desfășoare copiii de la mic la mare, astfel încât agenda lor să fie plină, le impunem un ritm zilnic, o funcționare perfectă… dar uităm să trăim, uităm să ne bucurăm de un zâmbet, de o floare, de o alimentație echilibrată, de o picătură de apă, uităm să le transmitem copiilor noștri normalitatea.
Stresul zilnic pe care reușim să îl gestionăm mai mult sau mai puțin își pune amprenta asupra sănătății noastre, influențează în mod direct comportamentul alimentar, drumul de la potențial la performanță, iar copiii resimt cel mai mult acest dezechilibru indus de alimentele cu gust bun, râncede pentru sănătatea lor.
Performanța vine din farfurie, iar sănătatea se construiește pas cu pas prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, unde alimentația, hidratarea, somnul și mișcarea ne poziționează pe drumul echilibrului, al cumpătării și al varietății.
Monotonia alimentară, cea mai frecventă în alimentația familiei, se traduce printr-o stare de devitalizare, lipsă de energie, sindrom de oboseală cronică, pofte ce apar încă de la trezire, în special orientarea fiind către alimente cu rol inflamator, ce induc dependențe (zahăr, făină, carne și produsele derivate din acestea).
Orice aliment consumat timp îndelungat, în mod repetat, generează un dezechilibru, deoarece se instalează saturația și organismul nu își mai preia nutrienții necesari unei bune funcționări. Astfel funcțiile vitale sunt alterate, se instalează carențele de vitamine și minerale și, în mod frecvent, nevoile induse (pofta de alimente ce activează recompensa, plăcerea, bucuria). Este important să conștientizăm, să identificăm factorii de risc din meniul nostru zilnic și să construim pas cu pas drumul de la potențial la performanță. Avem un potențial individual, dar creșterea și dezvoltarea sunt condiționate de stilul de viață individual (alimentație, hidratare, respectarea ritmului zi-noapte, calitatea somnului și a aerului, relațiile interumane).
Alimentația de zi cu zi este percepută adesea ca fiind o sursă de bucurie, opțiunile fiind limitate, în special ce ne place nouă, adulților sau ce le place copiilor. Dar pofta, dorința, plăcerea de a mânca anumite alimente ar trebui diferențiate de nevoile reale ale organismului nostru, adaptându-ne la profilul individual, pornind de la analize medicale, simptome manifestate după consumul anumitor alimente (stare de oboseală, balonare, constipație, scaune diareice etc.).
Rutina zilnică, programul meselor ne ajută nu doar în optimizarea digestiei și a absorbției de nutrienți, ci mai ales în formarea unei discipline personale
în viața de zi cu zi.
Gustările rapide care înlocuiesc micul-dejun, luate în drum spre metrou sau stând la semafor, de cele mai multe ori sunt hipercalorice și dezechilibrate din punct de vedere nutrițional, ne îngrașă fără să ne hrănească.
Dacă performanța vine din farfurie, din modul în care asociem alimentele, de modul în care reușim să asimilăm nutrienții din farfurie, fie că ne raportăm la mic-dejun, prânz sau cină, că luăm mesele în oraș sau acasă… este datoria noastră, a părinților, să construim pas cu pas un echilibru alimentar în familie.
Alegerile noastre sunt adesea instinctive, nicidecum raționale, iar disciplina alimentară este cea care induce o temere în aplicabilitatea pe termen lung, dar sănătatea noastră și a copiilor noștri este condiționată de ceea ce mâncăm, de aportul zilnic de lichide, de calitatea somnului, de introducerea activităților sportive și de relaxare zi de zi.
Fiecare dintre noi are un potențial impresionant de creștere, de dezvoltare, dar performanța cere organizare, disciplină, consecvență. Disciplina în toate și în fiecare zi. Sănătatea noastră nu intră în concediu, în weekend, astfel încât să putem mânca orice, oricând, starea de bine fiind asociată cu burta plină.
Neuronii-oglindă ai copiilor imită ceea ce văd la noi, părinții, așadar, zi de zi noi îi putem inspira în tot ceea ce fac, ce simt, ce își doresc, cu atât mai mult este important modul în care noi alegem să ne trăim viața zi de zi.
Hrana, nu mâncarea, este sursa principală de energie a fiecăruia dintre noi. Hrana presupune calitate.
Performanța cere calitate în toate aspectele vieții: de la apa pe care o bem, alimentele pe care le ingerăm, programul zilnic, orarul de somn, vacanțele, până la prietenii cu care alegem să petrecem timpul liber (implicit calitatea relațiilor).
O sursă bună de energie ne asigură constanță. Hidratarea corectă, alimentația rațională, activitatea fizică sunt factori care favorizează randamentul nostru la grădiniță/școală/activitatea profesională și apoi disponibilitatea fizică și emoțională, acasă, în cadrul familiei. Știm că nu bem suficientă apă, atunci mărim aportul de apă. Observăm că avem o viață sedentară, atunci începem să ne mișcăm puțin. Știm că nu mâncăm corect? Aici, sigur, nu ne putem păcăli singuri. Ne ambiționăm în a lua măsuri sănătoase, benefice pentru nevoile individuale. Pentru trup, suflet și minte. Dacă simțim că nu ne descurcăm singuri, există atâtea variante prin care putem apela la ajutorul specialiștilor.
Poate ar fi indicat să ne începem ziua gândindu-ne la modul în care ne hrănim cel mai utilizat organ al nostru… creierul. Dar câți dintre noi alocă 2 minute în fiecare zi pentru a-și crea un plan de alimentație necesar în susținerea activității de zi cu zi. Avem așteptarea ca performanța să existe, dar cum o susținem prin ceea ce mâncăm… din lapte cu cereale consumat din 1 ianuarie până în 31 decembrie, din 2 linguri de ciorbă, un șnițel, cartofi prăjiți și multe dulciuri? Acestea sunt rezervele energetice furnizate pentru creierul nostru? Din astfel de alimente avem așteptarea să susținem o bună creștere și dezvoltare pentru copiii noștri? Este o amăgire, o lipsă de informare, un dezinteres manifestat în mod constant față de educația în nutriție, dar fără educație, fără înțelegerea nevoilor individuale este absurd să așteptăm o perfectă funcționare a organismului și carnete de note pline de „foarte bine” sau 10.
Creierul are nevoie de nutrienți pentru a nu mai apărea nevoi și pofte induse (de dulce, de sărat, de alimente crocante sau moi etc.). Ne aduc bucurie și energie mesele formate din alimente care satisfac și simțul vizual, alimente colorate, din natură, alimente care inspiră viață (legume, fructe, cereale integrale, asociate după principiile de combinare alimentară, cu produse din pește, fructe de mare, brânzeturi, ouă, carne).
Cu aceeași ușurință cumpărăm 2 covrigi sau merdenele sau gustări sănătoase, revitalizante, precum fructele oleaginoase, crude (migdale, alune de pădure, nuci, caju, fistic, nuci Pecan, nuci braziliene), fructele proaspete sau deshidratate, bețișoarele de legume. Să fim atenți însă la etichete: multe dintre fructele deshidratate sunt de fapt confiate, având adaos de zahăr.
Alegerile sănătoase ne dictează direcția în viață, de aceea este foarte important să nu ne abatem timp îndelungat de la drumul pe care am pornit cu hotărâre, căci orice abatere ne afectează și simțul responsabilității, nu numai calitatea unei singure zile.
Sănătatea noastră reprezintă și moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri, este cea mai bună investiție pe care o facem zi de zi… de zi… pe tot parcursul vieții.
Așadar, ceea ce alegem și construim acum reprezintă rezultatul performanței noastre viitoare. Avem acces la informație, ce poate fi adaptată la un stil de viață echilibrat, unde cumpătarea, echilibrul și varietatea ne ajută să construim calitatea vieții noastre pe termen lung.
Bucuria, armonia din farfurie, tabieturile de familie pot fi construite de fiecare dintre noi, fără un consum de timp și spațiu, dar astfel reușim să ne apropiem de firescul în care ar trebui să ne trăim viața, să ne prioritizăm în viața noastră, să ne facem timp în timpul nostru.
BUCURIE!!!
Alina Epure, nutriționist și fondator al Clinicii Nutribalance, www.nutribalance.ro, alinaepure@nutribalance.ro