Clienții Casei Laurent Ferrier nu au nevoie de garanția unei mărci cunoscute de toată lumea pentru a se încrede în calitățile unui ceas. Brandul acesta are doar vreo 12 ani de existență, dar reprezintă unul dintre cei mai pertinenți promotori ai neoclasicismului orologer. Privind modelele sale, ai senzația că le știi de undeva – și totuși nu vei găsi nimic care să le semene, realmente. Pur și simplu, „s-au născut” ca să devină emblematice.
Laurent Ferrier vine dintr-o familie cu o tradiție orologeră extinsă pe patru generații. Într-un interviu pe care i l-am luat cu trei ani în urmă îmi povestea ce mare privilegiu e să crești înconjurat de ceasuri. Și totuși orologeria nu a constituit unica lui vocație. Ba chiar a părăsit-o, la un moment dat, pentru a-și dedica timpul și energia curselor auto; s-a întors însă la pasiunea cea dintâi, înscrisă în ADN-ul său, în tradiția de familie.
De ce sunt ceasurile Laurent Ferrier atât de speciale?
Maestrul Ferrier a petrecut aproape patru decenii la una dintre cele mai respectate Case orologere, Patek Philippe. Fie și doar această informație ar fi de-ajuns ca recomandare pentru orice ceasornicar ce-și fondează ulterior propriul brand.
Dar marca Laurent Ferrier nu se hrănește din prestigiul altora, nu și-a căutat niciodată o astfel de validare; s-a făcut cunoscută printre connoisseurs prin munca și viziunea fondatorului. Vocația eleganței atemporale, cultul pentru lucrul bine făcut, refuzul marketingului agresiv și investirea resurselor în tehnică, design și calitate sunt chestiunile care, păstrând proporțiile, aseamănă cele două branduri – dar criteriile acestei asemănări rămân prea generale, să o recunoaștem.
Oricât de apreciată ar fi printre cunoscători, marca Laurent Ferrier nu e nici Patek Philippe, nici Vacheron Constantin ori Breguet, ci rămâne un brand foarte tânăr și nișat. Pe de altă parte, de micii orologeri independenți, Ferrier se deosebește prin consecvență și prin aceea că refuză epatarea.
De pildă, nu expune tourbillonul pe cadran – e suficient că el există și că își îndeplinește rolul pentru care a fost creat. În cazul modelelor complexe, care combină, să zicem, orele, minutele, secunda periferică și calendarul anual, designul cadranului reușește să rămână simplu, plăcut, elegant.
Poate că unii vor fi tentați să creadă că această viziune este prea tradițională pentru ziua de azi, bătrânicioasă chiar. Și totuși, o parte a succesului Casei se datorează tocmai clientelei tinere, cu mare putere de cumpărare, informate și care nu simte nevoia să demonstreze nimic nimănui.
E vorba despre acei pasionați de orologerie care colecționează ceasuri vintage, îmi mărturisea maestrul Ferrier, oameni care se bucură să regăsească aceleași standarde înalte la niște modele contemporane ce promit să-și păstreze relevanța de-a lungul deceniilor.
„Toate ceasurile care mi-au trecut prin mâini sau pe care le-am gândit au constituit repere în călătoria mea creativă. Sunt atras de designul neoclasic pentru că acesta furnizează cea mai bună experiență clientului. De ce spun asta? Pentru că creez doar ceasuri pe care eu însumi le-aș purta.” Ar trebui ca acest lucru să fie regula de aur a întregii orologerii de lux, dar lucrurile stau așa doar în anumite cazuri. Laurent Ferrier este unul dintre ele.
Titan și cadrane albastre
Recunosc, dincolo de toate argumentele (calitate tehnică și design, discreție, capacitatea de a se impune ca referințe), sunt profund subiectiv când vine vorba despre ceasurile Laurent Ferrier și o spun de fiecare dată când scriu despre acest brand. Ceasurile sale, mai ales acelea cu cadran albastru, îmi par, pur și simplu, irezistibile, albastrul fiind, de altfel, și culoarea preferată a lui Ferrier. Iar 2022 a adus două astfel de modele: Classic Origin Blue și Sport Auto. Ambele au carcasă de titan și cadran de un albastru intens, pe care vedem secunda periferică la ora 6 și indicatoarele ce seamănă cu vârfurile sulițelor berbere assegai (stilizate, însă ușor diferit). Dar asemănările se opresc aici.
Noul Classic Origin vine după alte două variante de cadran (opalin și verde) pentru a consolida acest model în portofoliu. Este un ceas cu întoarcere manuală, cu o rezervă de funcționare de 80 de ore, cu diametrul de 40 mm și curea de alcantara albastră, cu închizătoare de titan. Prețul lui? 31.000 de franci elvețieni (fără taxe).
Pe de altă parte, Sport Auto este o premieră. El face trimitere explicită la pasiunea lui Ferrier (și a cofondatorului brandului, François Servanin) pentru cursele auto, mai exact la o anumită ediție Le Mans, cea din 1979, când echipajul compus din Ferrier, Servanin și François Trisconi s-a clasat pe locul al treilea, imediat după echipajul lui Paul Newman.
Fericit până în al nouălea cer, Ferrier i-a dăruit lui Servanin un Patek Philippe Nautilus, iar acesta l-a întrebat: „După realizarea asta, de ce n-am face noi propriul ceas?”. Au trecut mai bine de trei decenii până când cei doi să lanseze Casa orologeră și încă vreo 12 ani până la Sport Auto.
Vorbim despre un model automatic, cu dată pe cadran, cu arătătoare și indecși marcați cu Superluminova, cu brățară de titan. Este mai scump decât Classic Origin Blue, costând 46.000 de franci elvețieni (fără taxe).
Orice recomandare în plus privitoare la aceste două ceasuri este superfluă. Dacă aveți șansa de a intra într-unul dintre rarele magazine orologere care comercializează modele Laurent Ferrier, zăboviți și admirați-le!