Marea Neagră are un potențial imens, în contextul tensionat din piața europeană a gazelor.
În luna iunie, Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia, au anunțat începerea producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD) şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport. Este un pas important pentru sectorul energetic românesc, care se confruntă cu efectele post-pandemice, ale cererii ridicate și, precum alte state europene, cu consecințele războiului din Ucraina. “România a pledat pentru utilizarea propriilor resurse energetice, cu referire la viitoarele exploatări de la Marea Neagră, de importanţă deosebită pentru dezvoltarea economică viitoare a României”, a declarat George Niculescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, pentru Forbes România.
Proiectul Midia constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Gazele tratate sunt livrate în Sistemul Național de Transport la staţia de măsurare a gazelor aflată în incinta STG. Anul acesta se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze, iar producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii 3 ani din cei 10 ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina.
“Rămânem optimiști şi, în lumina finalizării tranzacției dintre Romgaz și ExxonMobil, datele de care dispunem ne-ar putea indica un orizont de producție perioada 2026/ 2027”, adaugă secretarul de stat. Recent, producătorul de energie Romgaz a anunțat finalizarea tranzacției de achiziție și transferul tuturor acțiunilor emise, reprezentând 100%, din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Subsidiara ExxonMobil în România deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Prezent la semnarea contractului, în mai, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu mai târziu de 2026 gazele vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep și că estimările arată că există cantități suficient de mari pentru a asigura gaz și pentru țările din regiune și din UE. Operatorul proiectului, OMV Petrom, a anunțat în luna iulie că decizia finală în privinţa investiţiei în proiectul din Marea Neagră ar putea fi luată la jumătatea anului 2023.
Între timp, potrivit secretarului de stat, România a analizat opţiunile de diversificare şi “întreţine un dialog susţinut cu potenţialii furnizori externi pentru securizarea volumelor necesare din import”. De asemenea, țara a intensificat activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale. Sub umbrela perspectivelor legate de iarna viitoare și securitatea aprovizionării, Niculescu adaugă: “În prezent depozitele de gaze naturale sunt umplute într-un procent mult mai mare decât pragurile intermediare stabilite prin regulament european, lucru care ne confera un grad de optimism. Evident că vom continua să monitorizăm evoluțiile în așa fel încât să trecem această iarnă cu bine”.
La nivelul UE, țările sunt pe cale să atingă obiectivul de umplere a depozitelor de gaze până la începutul acestei ierni, dar cu un cost de peste 50 de miliarde de euro, potrivit Reuters. Depozitele europene de gaze naturale sunt pline în proporție de 70%, depășind media ultimilor cinci ani, iar pentru a compensa reducerea importurilor de gaze din Rusia, Europa a apelat la importul de GNL. Nivelul de stocare a gazelor în depozitele europene era de 70,54% la începutul lunii august, depășind media de 70,32% a ultimilor cinci ani. Uniunea Europeană își propune ca, până la 1 noiembrie, să ajungă la o capacitate de înmagazinare a gazelor de până la 80%. În ceea ce privește România, în ultimele luni, Premierul României Nicolae Ciucă a dat asigurări constante că statul român va avea până la 1 noiembrie depozitele de gaz la capacitate de 80%.
Iar în linie cu tranziția către producerea de energie regenerabilă, respectiv GreenDeal, România are planuri de accelerare a eforturilor în acest sector. “Dintr-o perspectivă strict energetică, potenţialul Mării Negre presupune nu doar exploatarea rezervelor de hidrocarburi, cât şi valorificarea surselor regenerabile, mai exact, mă refer la energia eoliană”, mai spune George Niculescu. Momentan, autoritățile lucrează la cadrul legislativ pentru producția de energie regenerabilă, luând în considerare potențialul eolian offshore.