Elon Musk spune că este un adept al liberei exprimări, iar această declarație ar putea fi supusă unui test în Orientul Mijlociu, unde criticii spun că guvernele autoritare folosesc platforma Twitter pentru a-și identifica oponenții și pentru a dezinforma.
Într-o regiune unde media locală este adeseori controlată de stat, milioane de oameni se bazează pe platformele social media pentru a urmări știri și pentru a-și exprima opiniile.
Twitter și Facebook și-au demonstrat potențialul de a influența evenimentele din viața reală în 2011, în timpul Primăvarei Arabe. De atunci, multe din câștigurile democrației au fost inversate, deoarece guvernele au putut urmări activitățile oponenților pe platformele de social media și au arestat o mare parte dintre aceștia.
Marc Owen Jones, autor al cărții Autoritarismul digital în Orientul Mijlociu, și profesor la Universitatea Hamad bin Khalifa din Qatar, a spus că Twitter a fost cooptat de câteva țări care folosesc aplicația pentru propagandă și pentru a intimida activiștii. “Faptul că acum Elon Musk deține Twitter va agrava, pur și simplu, problemele pe care le vedem în regiune. Va crește probabilitatea ca platforma să fie folosită ca o unealtă de supraveghere și represiune,” a spus el.
“Ideologia lui Musk potrivit căreia ‘orice merge (exprimat)’ va fi rădăcina manipulării Twitter de către statele autoritare prin crearea de conturi false și prin intimidarea celorlalți sub umbrela așa-numitei exprimări libere.”
Twitter și Musk nu au răspuns la cererea Reuters de a comenta care sunt planurile pentru Orientul Mijlociu și cum au de gând să îi protejeze pe cei care își exprimă părerile critice în social media.
La începutul săptămânii trecute, Musk a cumpărat Twitter pentru suma de 44 de miliarde de dolari, o tranzacție care îi va oferi controlul asupra platformei și care va schimba statutul grupului de la o companie listată public la una privată. “Libera exprimare este piatra de căpătâi care face o democrație să funcționeze, iar Twitter este instrumentul digital unde sunt dezbătute chestiuni vitale pentru viitorul omenirii,” a spus Musk săptămâna trecută.
Unii activiști politici se așteaptă ca sub conducerea lui Musk platforma să fie mai puțin moderată și indivizii care au fost blocați să își poată reactiva conturile, inclusiv Donald Trump.
Musk susține, de asemenea, caracteristici ale Twitter (mai) prietenoase cu utilizatorii, precum butonul de editare și cel de blocare a „spam bots“, care trimit cantități uriașe de tweet-uri nedorite utilizatorilor.
În 2020, Twitter a închis mii de conturi din Egipt, Honduras, Indonezia, Arabia Saudită și Serbia, pentru că erau controlate de stat sau pentru că promovau conținut pro-guverne. De altfel, în 2019, compania declara că a închis aproape 6.000 de conturi care erau parte a unei rețele de informare susținute de conducerea statului Arabia Saudită.
Arabia Saudită și alte monarhii din Golf nu tolerează disensiunile și criticismul public și interzic partidele politice și protestele. Aceste state arabe folosesc legea penală, în combinație cu legile cibernetice, pentru a limita exprimarea online. Oficialii din Arabia Saudită și din Egipt nu au răspuns cererilor presei de a comenta desființarea conturilor Twitter în 2019 sau 2020, și nici acuzațiilor că ar manipula social media sau că ar folosi aceste platforme pentru a-și monitoriza oponenții.
Abdullah Alaoudh, director al echipei de cercetare din Golf la DAWN (Democracy for the Arab World Now), este familiar cu consecințele utilizării Twitter în Arabia Saudită. El este fiul cunoscutului islamist saudit Salman Alodah, care este unul din clericii, activiștii și intelectualii arestați în 2017, când prințul moștenitor al coroanei Mohammed bin Salman a preluat puterea.
Alodah, care a avut o audiență foarte mare în social media, a fost arestat la câteva ore după ce a postat pe Twitter un mesaj prin care cerea oficialilor din Qatar și Arabia Saudită să își revizuiască legăturile diplomatice, după ce în prealabil a criticat Riyadh cu privire la drepturile umane.
“Ar trebui să fie mai dificil să te poți infiltra pe Twitter,” a spus Alaoudh, referindu-se la un caz în care Departamentul de Justiție al SUA a condamnat în 2019 doi foști angajați ai Twitter și un cetățean al Arabiei Saudite pentru spionaj, săpând în datele private ale utilizatorilor.
Maryam Al-Khawaja, un activist din Bahrain care trăiește în exil în Statele Unite și al cărui tată este condamnat la închisoare pe viață în Bahrain pentru că a jucat un rol în mișcarea pro-democrație, a spus că Twitter a fost o unealtă eficientă în revolta din 2011. El a mai spus că platforma a devenit rapid un loc unde oamenii deveneau ținte. “Twitter are deja răspândite acțiuni de hărțuire, iar aceasta doar va escalada în viitor.”
Autoritățile egiptene au început urmăriri penale pentru activiștii din social media, inclusiv pentru apărătorul drepturilor omului Hossam Bahgat, care a fost amendat cu 10.000 de lire egiptene după ce a acuzat Twitter comitetul de alegeri din 2021.
Amnesty International a spus că Twitter are responsabilitatea de a proteja dreptul de a trăi liber, fără discriminare și violență.
Twitter și Facebook sunt interzise în Iran din 2009, de la protestele anti-guvern, dar milioane de iranieni au găsit soluții de a ocoli restricțiile statului. Mulți lideri iranieni, de la liderul suprem Ayatollah Khamenei la alți legiuitori, sunt prezenți pe Twitter în ciuda restricțiilor, iar mulți dintre aceștia având conturi multiple în diferite limbi străine.
Jurnalistul iranian independent Mohammmad Mosaed a fost închis în 2019 după ce a postat informații despre o întrerupere a internetului în timpul protestelor anti-guvernamentale ca urmare a creșterii prețurilor combustibilului. “Cioc, cioc! Salut, lume libera! Am folosit 42 de site-uri diferite (proxy sites) pentru a scrie asta! Milioane de iranieni nu au internet. Ne auziți? “, a scris el pe Twitter.
Acestaa fost închis pentru două săptămâni. Câteva luni mai târziu a fost arestat din nou de către autorități pentru că a critica Iranul, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor – un ONG care promovează presa liberă și drepturile jurnaliștilor. Oficialii din Iran nu au răspuns întrebărilor cu privire la acest caz.
Meir Javedanfar, profesor de politică iraniană la universitatea Reichman din Israel, a spus că Twitter ar trebui să introducă o tehnologie care să permită iranienilor să acceseze platforma fără a fi prinși de autorități. “Altfel, nimănui în Iran nu-i va păsa cine deține Twitter, pentru că aceasta nu face nicio diferență pentru ei.”