Moneda Japonei a scăzut cu 10% față de dolarul american în doar câteva săptămâni, ajungând la minimul ultimelor două decenii.
Scăderea – bruscă pentru o valută dintr-o piață de schimburi valutare zilnice de 6,6 trilioane de dolari – a fost determinată de fragilitatea celei de-a treia cea mai mare economie a lunii și de reticența Băncii Japoniei de a urma modelul Statelor Unite și al celorlalte state, care au apelat la politici monetare strânse.
Această decizie a creat o breșă nefavorabilă în randamentele obligațiunilor de stat și a fost luată în momentul în care costurile importurilor de energie au adus balanța de comerț exterior a Japoniei în deficit.
„Cele mai convingătoare schimbări ale valutei sunt capabile să apară atunci când comerțul și finanțele se combină,” a spus Alan Ruskin, economist la Deutsche Bank. Rusik a mai spus că ratele de creștere a exporturilor Japoniei se află în urma celor 45 de țări pe care le analizează experții. „Tot așteptăm cumva un scenariu pozitiv pentru yen,” a adăugat acesta.
În teorie, un yen mai slab îmbunătățește competitivitatea exportatorilor, conducând la creșteri și determinând un răspuns de politică monetară care să ridice înapoi moneda Japoniei.
În prezent, valoarea yenului, pe fondul comerțului redus și al inflației, se află la cel redus nivel de multe decenii încoace.