Alegătorii francezi vor decide luna aceasta dacă vor să-i mai dea lui Emmanuel Macron șansa de a revizui fundamentele economice și sociale ale țării. Centristul independent i-a cucerit pe francezi în 2017, cu promisiunile de a îmbunătăți mediul de afaceri prin reduceri de taxe și de a încuraja activitatea prin modificări ale legilor muncii.
După o rafală de acțiuni în primul an de președinție, reforma promisă a fost încetinită de mișcarea Vestelor Galbene (mișcare împotriva creșterii taxelor la carburanți) și oprită de pandemia de Covid.
Sondajele estimează că, pe 24 aprilie, Macron va câștiga pentru a doua oară fotoliul de președinte al Franței, învingând-o din nou pe candidata naționalistă Marine Le Pen. Ținând cont de războiul din Ucraina care aruncă o umbră asupra fezabilității unora dintre planurile sale, Emmanuel Macron spune că va continua să reducă cotele de impozitare pentru a stimula activitatea economică și a ușura povara fiscală asupra muncii, conform Bloomberg.
Pentru întreprinderi, el plănuiește reduceri suplimentare ale taxelor pe producție și taxe mai mici pentru cei care desfășoară activități independente. Pentru gospodării, se angajează să desființeze taxa licenței de televiziune și să ridice plafonul pentru succesiunea fără taxe. Reducerile ar costa statul un total de 15 miliarde de euro, odată ce vor fi pe deplin implementate. Totodată, Franța s-a clasat pe locul 2 din 38 de țări OCDE în ceea ce privește raportul impozite/PIB.
Macron plănuiește să aloce 10 miliarde de euro pentru tranziția spre o economie verde, care ar include renovarea clădirilor, subvenții pentru vehicule electrice și plantarea de copaci. Educația și sănătatea sunt, de asemenea, prevăzute să primească un impuls din investițiile publice.
Combinat cu reducerile de taxe, costul total al programului lui Macron ar ajunge la 50 de miliarde de euro pe an, până la sfârșitul mandatului de cinci ani, în 2027.
Sunt disponibile puține detalii despre măsurile specifice privind planurile ample de modernizare a statului, reducerea costurilor de funcționare și reducerea cheltuielilor autorităților locale. În general, echipa lui Macron spune că deficitul bugetar va scădea sub 3% din producția economică până în 2027, în conformitate cu previziunile guvernului său actual. Planul se bazează pe ipoteze optimiste privind impactul reformelor asupra potențialului de creștere al țării pe termen lung.
Referitor la măsurile legate de piața muncii, Emmanuel Macron plănuiește triplarea alocației pentru bonusurile de muncă introduse în timpul protestelor Vestelor Galbene, garantarea unei soluții de îngrijire a copiilor pentru toată populația, consolidarea mecanismelor de împărțire a profitului și o mai mare flexibilitate pentru alegerea perioadelor de vacanță. Potrivit manifestului anunțat de Macron, schimbările ar conduce șomajul din Franța la doar 5% – un nivel nemaivăzut de la sfârșitul anilor 1970.