Piața asigurărilor va continua să absoarbă șocurile generate de falimentul City Insurance, dar va beneficia de apetitul ridicat al românilor pentru asigurările medicale și de viață. Sectorul bancar își va consolida profiturile, fiind în continuare un punct de sprijin al economiei românești.
În orice criză, piața companiilor de asigurare iese câștigătoare. Istoria modernă a civilizației a dovedit-o de fiecare dată, iar ultimii doi ani de criză COVID-19 au confirmat această regulă: oamenii caută sprijin și protecție la firmele de asigurare.
În România, conform datelor oficiale din primele 9 luni ale anului 2021 (disponibile la data redactării acestui articol), piața asigurărilor a crescut cu 15%, pe primele brute subscrise, cu 22% pe asigurările de viaţă şi cu 9% pe asigurări de sănătate. Până la afișarea raportului complet pentru 2021, reprezentanții Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au estimat, pentru acest an, o creştere de peste 20% a subscrierilor pe piaţa românească de asigurări, o rată de creştere foarte importantă, comparativ cu creşteri anuale de 8-10%. Așadar, estimarea de creștere pentru 2022, în care se speră că pandemia se va stinge, este substanțială, poziționând acest sector în topul celor mai active din economia românească (alături de retail, IT, banking și curierat).
În ciuda majorărilor optimiste pentru 2022, piața va prelua unda de șoc provocată de falimentul Societăţii Asigurare-Reasigurare City Insurance. Pe 17 septembrie 2021, ASF a retras autorizaţia de funcţionare a City Insurance, solicitând deschiderea procedurii falimentului împotriva companiei. A fost, de departe, cel mai puternic și nefericit eveniment al anului, în piața asigurărilor din România. City Insurance SA, cea mai mare companie care vindea RCA, cu o cotă de piață de 46%, era și principalul asigurător autohton, cu un market share de 17%. Compania, înfiinţată în anul 1998 de către un grup de investitori, avea 400 de angajaţi şi 42 de birouri şi filiale. La câteva zile după retragerea autorizației de către ASF, Mădălin Roşu, preşedintele Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), a declarat că se aşteaptă „să apară daune după falimentul City Insurance pentru încă vreo şase ani de acum încolo”. Declarația era îndreptățită pentru că (istoria recentă ne confirmă!) de pe urma falimentelor Astra şi Carpatica mai sunt de plată daune de circa 37 de milioane de euro.
La sfârșitul anului 2021, Fondul de Garantare al Asiguraţilor (FGA) aprobase 2.152 cereri de plată depuse de creditorii de asigurare ai City Insurance, în cuantum de 10,3 milioane de lei. Oricum, suma este mică pentru că bugetele existente pentru despăgubiri, la nivelul FGA, sunt insuficiente, așa încât se va apela fie la împrumuturi, fie vor fi accesate fonduri publice. Falimentul City Insurance a demonstrat că gradul ridicat de concentrare al pieţei asigurărilor este o vulnerabilitate. Iar efecte acestei slăbiciuni se vor resimți apăsat și în 2022.
În urma falimentului City Insurance, asigurătorii şi-au ajustat politicile comerciale pentru a absorbi cererea rămasă neacoperită și acest dezechilibru s-a răsfrânt rapid și asupra prețurilor polițelor RCA. Astfel, în octombrie 2021, prețul polițele RCA au înregistrat creșteri cuprinse între 25% și 40%. Pentru acest an, prețul este estimat să mai crească cu 20%.
Dar sunt și vești bune pentru piața asigurărilor în acest an. Va continua procesul de consolidare al pieței. Demn de urmărit este finalizarea tranzacției prin care Allianz-Ţiriac Asigurări a preluat pachetului majoritar de acţiuni al Gothaer Asigurări Reasigurări. Grupul german estimează că finalizarea integrării Gothaer în structurile sale va avea loc până la finalul anului 2022. De asemenea, va crește gradul de digitalizare al firmelor de asigurări, fapt care va permite accesul mai simplu și rapid al consumatorilor. Mai mult, românii rămân în continuare interesaţi de asigurările de sănătate și de viață, fiind influențați de pandemie. Este evident că educația financiară a românilor (mai cu seamă a păturii de mijloc) a crescut comparativ cu anii din urmă. Românii știu ce vor de la o poliță de asigurare. Totuși, aceste polițe vor fi mai scumpe decât în 2021, pe fondul inflației și a creșterii prețurilor la energia electrică și gaze. Nu există o legătură directă între asigurări și energia electrică, dar când traiul obișnuit devine mai scump, este imposibil să nu reziști, în calitate de asigurător, să nu scumpești polițele!
La rândul ei, piața bancară din România este mai puțin agitată decât „varișoara sa”, piața de asigurări. Sectorul bancar din România a dovedit, în ultimii doi ani, rezistență deplină la șocurile generate de consecințele pandemiei. Băncile comerciale au reacționat prompt și favorabil la deciziile instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor economice atât la nivelul Uniunii Europene, cât și pe plan intern. Altfel spus, băncile au învățat lecțiile crizei din 2009 și au reprezentat un partener solid atât pentru mediul de afaceri cât și pentru autorități.
Ca dovadă, în trimestrul al II-lea 2021, indicatorul de solvabilitate din sectorul bancar intern era de 23,8%, cu mult peste cerințele minime și superior pragului de 20,3%, consemnat în martie 2020, la începutul crizei COVID-19. De asemenea, băncile de pe piața locală au continuat să crediteze firmele, consolidându-și rolul de principal finanțator al economiei naționale. Acest comportament al bancherilor va continua și în 2022, în ciuda crizei prețurilor la energia electrică și gazele naturale. Băncile din România sunt pregătite și în acest an să-și majoreze expunerea pe sectorul privat (companii și populatie), dar respectând normele de reglementare. Acestea vor ține seama de factorii de risc, pentru a nu-și periclita solvabilitatea pe termen scurt și stabilitatea financiară pe termen mediu.
În primele 9 luni ale anului 2021, sectorul bancar din România (34 de bănci) a înregistrat un profit net de aproximativ 6,4 miliarde de lei (1,29 miliarde de euro), în creştere cu peste 40% faţă de profitul raportat pentru aceeaşi perioadă din 2020, conform datelor Băncii Naționale a României. Este un profit record în ultimii 31 de ani. (La data redactării acestui material nu erau finalizate rapoarte pentru întregul an 2021.) Estimările profitului bancar pentru anul trecut sunt de 9 miliarde de lei.
Faptul că piața bancară din România a atins un profit istoric arată soliditatea acestui sector determinant în economia românească. Cele trei mari bănci în topul după active – Banca Transilvania, BCR şi BRD – vor continua să domine și clasamentul celor mai profitabile instituții financiare. Aceste trei bănci dețin aproximativ jumătate din profitul sistemului bancar autohton. Anul 2022 va marca, cu siguranță, un nou profit istoric pentru sectorul bancar din România.