Tendințele din ultimii doi ani se transformă în normalitate – lupta pentru talente se acutizează, munca hibrid devine criteriu în căutarea unui job, iar tot mai mulți angajați aleg calea freelancingului.
Schimbările din ultimul an marchează începutul unei noi dinamici în piața muncii. De la „fenomenul marii demisii” și până la noile cerințe legate de programul de muncă, 2022 aduce o înclinare a balanței de putere. Anul acesta, piața forței de muncă se va transforma într-un câmp de luptă pentru talente. Pe măsură ce companiile reformează modul de atragere și reținere a angajaților, competiția pentru recrutarea celor mai buni și specializați continuă să se acutizeze.
Se remarcă o schimbare a culturii organizaționale, iar mai multe companii au început să implementeze o strategie de bonusuri pentru angajați. Concret, angajatorii oferă bonusuri de bun-venit, o variantă foarte cunoscută de a atrage candidații, ori bonus pentru cei care recomandă, în cadrul companiei în care lucrează, o persoană potrivită. Atragerea și păstrarea angajaților pe o piață a muncii tot mai competitivă revine printre primele locuri în topul listei lor de priorități strategice ale conducerii.
Într-un context în care fenomenul „marii demisii” ia amploare, angajatorii nu doar că depun eforturi pentru a atrage specialiști, ci își conturează un plan și pentru a-i păstra pe cei pe care îi au. Eforturile se traduc prin implementarea de programe de well being, atenție la nevoile individuale, iar unele companii chiar oferă posibilitatea de a intra în acționariat. Potrivit PwC, anul acesta va exista o creștere a programelor de wellbeing, a acțiunilor de gamificare și de „employee engagement & appreciation”, precum și extinderea pachetelor medicale, creșterea valorii tichetelor de masă, zile de concediu suplimentare ori reducerea programului de muncă pe perioada verii.
Noua metodă de lucru
Programul de lucru va rămâne hibrid în majoritatea companiilor, însă 2022 ar putea aduce o schimbare de paradigmă în anumite organizații. Dacă anul trecut munca hibrid părea doar o tendință, acum este menită să rămână. În ce formulă, rămâne de văzut. Potrivit unui sondaj realizat de PwC România, circa 72% dintre angajatori (respondenți) au implementat muncă hibrid în organizațiile lor. De asemenea, mai mult de jumătate dintre aceștia (56%) estimează că ponderea angajaților care vor reveni la birou va crește semnificativ – între 50 și peste 75% din totalul angajaților. Nevoile angajaților se schimbă, iar o bună parte dintre ei vor alege calea freelancingului. În 2022, flexibilitatea va fi cuvântul cheie pentru ceea ce își doresc angajații, drept pentru care unii dintre ei vor alege să lucreze pe proiecte punctuale pentru companii din țară sau străinătate. De fapt, cel mai întâlnit trend este de a căuta proiecte internaționale, pentru business-uri americane în mare parte, de a fi plătit în valute precum euro sau dolari și de a-ți organiza programul așa cum îți dorești.
Pe lângă globalizarea forței de muncă – o tendință începută în pandemie, piața întâmpină un trend de creștere a importanței joburilor on-demand sau a muncii pe proiecte punctuale. „Tinerele generații nu mai au nevoie de stabilitate pe termen lung. Preferă să livreze în perioada determinată, pe proiecte pe care le consideră interesante”, declara Andreea Voinea, Director Executiv Resurse Umane BCR. Cel mai bun exemplu sunt persoanele care activează în sectorul IT – industrie care, de altfel, a înregistrat un deficit de angajați anul trecut. Freelancingul a devenit o normalitate, tocmai pentru flexibilitatea pe care o oferă. Nu va fi o mare mirare atunci când acest model va fi regăsit și în alte sectoare economice.
Cerere și ofertă. Balanța se schimbă
Deficitul de forță de muncă se acutizează în sectorul HoReCa. Incertitudinile își pun amprenta, iar măsurile guvernanților de închidere-deschidere a hotelurilor, restaurantelor și teraselor transformă industria într-una dintre cele mai neatractive zone de lucru. O mare parte dintre angajații HoReCa s-au reorientat în ultimii doi ani spre industrii mai predictibile. Din păcate, în turism regăsim aceeași situație. Alte sectoare care se confruntă cu un deficit de forță de muncă sunt transporturile, construcțiile și sectorul naval.
Potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2021 de Deloitte, principalele provocări cu care se confruntă organizațiile în ceea ce privește forța de muncă sunt recrutarea angajaților (57%), crearea unui loc de muncă potrivit pentru perioada post-pandemie (53%), păstrarea angajaților (51%) și construirea unei forțe de muncă diverse, echitabile și bazate pe incluziune (43%). De asemenea, aproape trei sferturi (73%) dintre companii sunt îngrijorate de modul în care deficitul de forță de muncă și de competențe le va influența strategia de business în 2022.
Deși se remarcă creșteri salariale, perspectivele pieței forței de muncă din România nu devin pozitive. La începutul anului, salariul minim pe economie a crescut cu 10% față de 2021, la 2.550 lei pe lună. La privat, creșterea este estimată la 5%, potrivit unui studiu realizat de Mercer Marsh Benefits. Însă pe măsură ce inflația crește, majorările salariale nu se resimt în buzunarul angajaților. Rata anuală a inflaţiei a urcat în decembrie 2021 la 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, chiar dacă anterior, în luna noiembrie, indicele intrase pe un uşor trend descendent, coborând la 7,8%, de la 7,94% în octombrie.
Viitorul rămâne incert, însă experiența ultimilor ani ne arată o certitudine: piața forței de muncă a devenit a angajatului, iar mare parte dintre tendințele de anul acesta sunt aici ca să rămână pe termen lung.