Planul Național de Redresare și Reziliență nu aparține unui partid sau unei persoane, ci este pariul românilor pentru o viață mai bună. Anul 2022 este decisiv pentru lansarea marilor reforme prevăzute în PNRR.
În ciuda disputelor, declarațiilor și reacțiilor care s-au înregistrat până acum în jurul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acest document, aprobat de Comisia Europeană pe 28 octombrie 2021, reprezintă cel mai ambițios proiect de dezvoltare a României din ultimii 32 de ani. În absența unui proiect de țară, care să stabilească viziunea de dezvoltare a României pe termen mediu și lung și care să ofere românilor încrederea într-o viață mai bună, PNRR a apărut la timpul potrivit, fiind un angajament al țării noastre față de Comisia Europeană care va aloca 29,2 miliarde de euro până în anul 2027, în cadrul programului NextGenerationEU în valoare totală de 750 miliarde de euro.
Scopul declarat al Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. Așadar, PNRR este un instrument financiar prin care România poate să realizeze reformele atât de mult discutate în ultimii ani.
Dincolo de pasiunile politice care nu contenesc să se manifeste, PNRR nu este un proiect care aparține unui partid politic, unei persoane sau a unui grup elitist, ci este al României. Sigur că este o reușită faptul că, sub conducerea lui Cristian Ghinea (USR), grupul de specialiști de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a reușit în timp util să-l pună la punct și să-l înainteze spre aprobare Comisiei Europene. Sigur că aprobarea forului european, după mai multe corecții, observații și negocieri, a stârnit în interiorul clasei politice românești numeroase discuții și speculații. Sigur că PNRR este o reușită a României și nu a anui partid sau guvern! Tocmai de aceea, partea cea mai ușoară a acestui plan (redactarea, negocierea și aprobarea) a devenit istorie.
Chiar nu mai contează cine sunt autorii acesteia. Acum, contează faptele, adică punerea în aplicarea a prevederilor și angajamentelor stabilite în acest plan. Din 2022 va începe, cu siguranță, cea mai dificilă parte a PNRR, nu neapărat prin atingerea jaloanelor și țintelor stabilite pentru obținerea finanțărilor, ci prin efortul de mobilizare a Coaliției de guvernare reprezentată de PSD-PNL-UDMR. Vor fi capabili guvernații să pună în practică planul, atât la nivel de voință politică, dar și la nivel de competențe?
În fapt, pentru administrația centrală (ministerele de linie în acest proiect), PNRR reprezintă un test al competenței. Este un examen, certificat prin țintele și jaloanele ce privesc reformele, ce va confirma trecerea de la vorbe la fapte. Dacă examenul nu va fi trecut de actualii guvernanți, atunci, conform prevederilor din document, finanțările vor fi blocate de Comisia Europeană. Pe românește spus: faci reforme, atunci primești finanțare! Nu faci reformele promise, finanțarea se blochează. Aceasta este noutate programului NextGenerationEU spre deosebire de fondurile operaționale puse la dispoziție de Uniunea Europeană: condiționarea finanțării de realizarea reformelor. În situația în care România nu îndeplinește jaloane asumate anual, banii nu se blochează propriu-zis, ci statul nu mai este eligibil pentru a primi o nouă tranşă de bani.
Cei 29,2 miliarde euro pe care Comisia Europeană s-a angajat să-i acorde României până în 2027 vor veni sub formă de granturi (14,3 miliarde de euro) și împrumuturi cu dobândă redusă (14,9 miliarde de euro). Regula stabilită este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. Astfel, grosul de proiecte ce trebuie angajate și lansate trebuie să se facă în următorii doi ani, iar 2022 este esențial în demararea acestui plan. Ceea ce trebuie să se înțeleagă de către românii de rând, lucru mai puțin explicat sau deloc de autoritățile de la București, este că acești bani de la Comisia Europeană nu vor intra la… bancomatele din țară, ci în trezozeria statului și cheltuielile vor fi strict monitorizați de funcționarii de la Bruxelles.
PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă cei 6 piloni prevăzuți în regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență, printre acestea numărându-se: tranziția verde, transformarea digitală, sănătatea și politicile pentru noua generație (educația). În pilonul „Tranziția verde” sunt prevăzute, de exemplu, 1.600 km construiți de rețele de apă, 2.500 km de rețele de canalizare în orașe cu peste 2.000 de locuitori. Sunt angajamente de-a dreptul spectaculoase pentru vitorul României, dar, atenție, sunt doar pe hârtie! Dacă astfel de proiecte nu vor fi transpuse în realitate, PNRR va rămâne o literă moartă în istoria țării.
Anul 2022 a început încurajator pentru planul României. La jumătatea lunii ianuarie, 1,9 miliarde de euro au intrat în contul statului, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul al IV-lea 2021. Această sumă a venit în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la începutul lunii decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. Astfel, suma totală trasă până acum de România se ridică la 3,79 miliarde de euro. Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene este conștient că respondabilitatea pentru acești bani nu aparține unui singur minister sau unei persoane: „Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”.
Efortul comun la care speră ministrul Vîlceanu se va vedea în următoarele luni. O mare parte din comunitatea oamenilor de afaceri români așteaptă cu interes lansarea licitațiilor și a procedurilor din partea ministerelor de linie. PNRR este, în același timp, o gură de oxigen pentru companiile private capabile să transpună în realitate preverile din document. În fapt, PNRR se dovedește că nu este planul unui guvern, ci al tuturor românilor.