Modificările pe care Guvernul României vrea să le aducă legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, prin introducerea unui nou articol şi a unei anexe care să pedepsească cu închisoarea practica unor companii de a nu plăti anumite impozite și contribuții în cel mult 60 de zile de la data scadentă, reprezintă un nou factor de stres adus mediului de business local, dar care joacă un dublu rol.
Este opinia Biancăi Vlad, Tax Partner Mazars România, care a explicat într-o nouă ediție a emisiunii reINVENTAREA României că deși această nouă măsură amplifică presiunea financiară care există deja în mediul de afaceri autohton, ea vine, printre altele, să apere drepturilor multor angajați.
„Ordonanța are puterea de a descuraja practicile unor companii care nu respectă drepturile salariaților. (…) știm cu toții că există multe cazuri în care, deși angajatorul oprește din salariul angajatului taxele aferente contribuțiilor de sănătate, de exemplu, acesta nu mai ajunge să le plătească, și nu puțini salariați s-au trezit că nu mai pot beneficia de serviciile sistemului public de sănătate”.
După ce la finalul anului trecut, oficialii Executivului de la București au emis Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, printre care şi Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, aceștia au decis să aducă o adăugire actului normativ.
Și anume, să se introducă un nou articol, art. 6^1, cu următorul cuprins: „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevazut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”.
Astfel, se modifică și articolul 10, alineatele (1) și (1^1), care vin ca o completare a textului de mai sus, specificându-se că „în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplica pedeapsa cu amenda”.
Desigur, din perspectiva dezvoltării unui mediu concurențial sănătos, această modificare legislativă își justifică valoarea pozitivă, în sensul că, pe termen mediu și lungă, ea oferă beneficii evoluției doar unui business corect, reducând astfel din „jocurile-șmecherești” ale unor companii care au învățat să fenteze Statul.
„În același timp însă această nouă modificare va pune o presiune financiară imensă, în special pe companiile mici și mijlocii din mediul de afaceri local. Și, asta pentru că, acestea resimt mult mai puternic stresul financiar din ultima perioadă survenit în urma majorării tarifelor la utilități”, explică Bianca Vlad.
De asemenea, Bianca Vlad se teme însă că acest tip de presiune financiară îi va forța pe mulți antreprenori mici și mijlocii să aleagă în a-și plăti taxele și contribuțiile care se află sub incidența penalului în detrimetul celorlalte, precum TVA-ul sau impozitul pe profit, ceea ce ar afecta vizibil sumele colectate la bugetul de stat.
Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale în noua ei formă va intra în vigoare la 1 martie 2022.