- Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Un singur cuvânt? În opinia mea, un semn rutier ar fi reprezentativ pentru 2021 și anume >>> (curba periculoasă). Acesta face referire la schimbările bruște de direcție care au afectat multe domenii. Vine cu multiple pericole și deseori cu ieșiri in decor, din păcate. De multe ori, este dificil sau câteodată imposibil de estimat ce este după „curbă”, iar riscurile sunt majore. Luând în calcul viteza cu care umanitatea și economia merg în momentul de față, în mod normal ar fi impusă o încetinire a vitezei sau o îmbunătățire a aderenței. Piloții din sporturile auto ne pot confirma că viteza de intrarea în curbă nu are deloc legătura cu viteza de ieșire, iar trasa e cea mai importanta. De aici vin și oportunitățile, ca firmele și indivizii cei mai adaptabili să se folosească de aceste șicane pentru a rămâne pe trasă, și chiar a trece în față. Speranța mea este însă să nu vedem totul ca pe o competiție, și să ne tragem unii pe alții în depășirea acestor dificultăți.
- Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la începutul anului?
Din păcate, motivele de îngrijorare au fost multe și variante. Pandemia a fost și va fi în continuare o necunoscută. Pe lângă impactul negativ din economie și din societate, au fost însă și aspecte pozitive. De exemplu, munca remote a devenit o certitudine și eficiența ei a fost pentru mulți o surpriză plăcută. Pandemia însă a avut și un impactiv negativ prin nesiguranța pe care a adus-o și prin distanța pe care a impus-o între noi și colegii noștri într-un moment în care creșterea firmei pornea de la premisa unei apropieri. Criza de materii prime, chiar dacă este resimțiă de fiecare dintre noi în economie, a avut un rol mai mic în industria noastră deși, la nivel practic, au existat momente când am avut mici dificultăți în găsirea și livrarea celor mai bune echipamente necesare colegilor noștri. La fel, inflația ne afectează personal pe fiecare, iar provocarea noastră este de a încerca să o absorbim prin creșterile prognozate. Cea mai importantă nevoie însă a industriei noastre este cea legată de forța de muncă. Da, aspectul volumetric al cererii este unul important, și se fac eforturi, inclusiv de către industrie, prin ANIS și nu numai, de a crește nivelul ofertei, prin investiții în educație. Pe de altă parte, noi, ca și alte companii cu expunere locală și internațională, încercăm să facem tot ce ține de noi pentru a crește și nivelul calitativ al oamenilor, plecând din ograda proprie. În ultimul rând, zona guvernamentală poate fi legată de zona de fiscalitate. Da, ea a adus o nesiguranță în plus în 2021, dar mă bucur ca guvernele au realizat în ceasul al 12lea că piața de IT este într-un echilibru instabil raportat la piața globală, și orice șoc o poate clătina serios. Provocarea noastră este de a oferi oamenilor mai multe motive de a rămâne în țară, la a cărei dezvoltare să contribuie, și nu să decidă să lucreze pentru companii din afară, în regim de freelancing, cu plusurile și minusurile asociate.
- Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
În primul rând, economia a dat semne de reziliență în condiții destul de vitrege. Da, sunt industrii afectate major, și cred ca se poate face mai mult pentru ele. Da, suntem probabil în mijlocul unei bule financiare, bula însă care ne-a permis să speriem criza pe care mulți o anticipau. Însă 2021 nu a fost anul în care bula să se spargă, și am mai câștigat timp pentru a ne pregăti. Așa cum spuneam, menținerea fiscalității ne-a arătat ca guvernanții pot gândi mai departe de bugetul pe un singur an, iar asta mă face optimist și cu privire la anii următori. Profesional, a fost un an în care am crescut mult, atât volumetric, dar cel mai important calitativ, prin nivelul proiectelor noastre și, cel mai important, al oamenilor noștri.
- Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Din fericire, mediul privat se adaptează. În cazul României, unele industrii au profitat de această stabilitate fiscală și au crescut atât local, cât și pe plan internațional. Din păcate, sunt industrii care au fost sever lovite de criza sanitară și de restricțiile impuse. Am văzut însă multe exemple în care companiile și oamenii s-au adaptat, au inovat, au strâns din dinți și au trecut mai ușor peste acest an dificil. Adaptabilitatea mediului de afaceri are însă și un revers: modificarea intempestivă a mediului îi poate face pe mulți să caute căi de a supraviețui ocolind normele. În ultimii ani, dinamica a fost una pozitivă, auto-generatoare, în sensul în care ambele părți ale ecosistemului au beneficiat în tandem de evoluția celeilalte, iar energia necesară menținerii acestei mișcări a fost mai mică decât rezultatul. Însă în lipsa acestei energii, rotația poate ajunge până la a se opri și a evolua în sens invers.
- Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Voi încerca să fac referire doar la industria în care suntem prezenți, chiar dacă noi, românii, avem calitatea de a ne putea exprima pe multe teme, unele foarte complexe. În cazul nostru, menținerea predictibilității a fost un factor foarte important, și ne asigură o fundație stabilă pe care să ne bazăm în gestionarea tuturor celorlalte provocări. Prin expunerea noastră internațională, vedem însă că alte țări sunt și mai active în ajutarea diferitelor sectoare economice, mai ales a celor aflate într-o competiție acerbă la nivel regional. Ca industrie, componenta de fiscalitate este însă doar o piesă din puzzle, chiar dacă foarte importantă. ANIS a conceput un document pe aceasta temă, România Digitală 2025, iar alte teme majore țin de dezvoltarea pieței locale, prin digitalizarea sectorului public, creșterea transparenței în procedurile de achiziții si asumarea unor proiecte strategice viabile, gen Cloud-ul guvernamental, sau a unor framework-uri gen API-First. În paralel cu dezvoltarea pieței locale însă, investiția în educație trebuie să țină pasul iar acum, impresia este că mediul privat poartă toată această povară, însă nu o poate duce singur. Toate acestea se pot face prin captarea maximului posibil din fondurile disponibile prin PNRR, o oportunitate pe care nu o putem irosi.
- Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Cea mai vizibila provocare continuă să rămână criza sanitară. Sunt optimist că ea se poate termina în acest an, însă suntem totuși într-o zonă necunoscută, în care nici experții nu au destule date pentru a modela o previziune certă. Inflația și criza din lanțurile de aprovizionare, fie că vorbim despre energie sau cip-uri, ar trebuie să se domolească în Q2/Q3, sper eu, plecând și de la o calmare a tensiunilor geo-politice. În această zonă este însă provocarea cea mai mare, una societară, și ea vine dintr-o radicalizare din ce în ce mai mare între viziuni, indivizi, și ajungând până la națiuni. Iar această spirală, dacă nu este oprită, istoric vedem că ea nu are decât un singur deznodământ.