Cu o inflație în creștere galopantă, care a atins cel mai înalt nivel de la aderarea României la Uniunea Europeană, se pare că majorarea dobânzilor reprezintă primul pas către normalizarea politicii monetare. Încă de la începutul anului, și mai ales din vara acestui an, inflația a început să crească accelerat de la 3,9% în iunie, la 5% în iulie, ca mai apoi să ajungă la 5,3% în august și la 6,3% în septembrie, cea mai mare valoare înregistrată din 2008.
“Odată cu majorarea ratei de referință cu 0,25%, BNR a făcut primul pas către normalizarea politicii monetare într-un mediu economic care necesită rate mai mari ale dobânzii”, spune Gyula Fater, CEO-ul OTP Bank România.
El consideră că majorarea ratei dobânzii cu 0,25% este deocamdată un pas orientativ, având în vedere că dobânzile interbancare pe termen scurt (în funcție de care sunt indexate majoritatea dobânzilor pentru credite și depozite, cum este de exemplu IRCC, indicele de referință pentru creditele consumatorilor) începuseră să urce deja înainte de această decizie.
“Începând cu luna iunie, curba randamentului ratei dobânzii la un an a crescut cu aproximativ 1%. Prin urmare, banca centrală a acceptat că prețul riscului pentru activele românești s-a modificat și a reacționat mai degrabă la înăsprirea condițiilor de lichiditate și la creșterea randamentelor pe piața interbancară”, continuă Gyula Fater.
În plus și recordurile stabilite de ROBOR la trei luni (3M) și de ROBOR la șase luni (6M) ar putea fi unul dintre motivele pentru care BNR a decis majorarea ratei de politică monetară, dar și a altor dobânzi.
“Băncile reacționează mult mai rapid la modificările ratei dobânzii pe piața interbancară (ROBID-ROBOR), prin dobânzile oferite la credite și depozite, decât direct la modificările BNR asupra ratei dobânzii de politică monetară”, afirmă executivul.
Așadar, modificările ratei politicii monetare (și a ratelor pentru facilitățile de credit și depozit) sunt instrumente principale pentru ajustarea ratelor pieței interbancare, care apoi influențează ratele pentru credite și depozite.
“BNR mai degrabă a acceptat de această dată creșterea deja existentă a ratelor dobânzii pe piața interbancară. Ca efect ulterior, modificarea ratelor de împrumut și depozite afectează în mod natural deciziile de economisire și cheltuieli ale populației”, mai spune el.
Pe lângă majorarea ratei dobânzii de politică monetară, BNR-ul a decis în octombrie să crească și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, dar și rata dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard) la 2% pe an, de la 1,75%. Motivul pentru care și ratele la dobânzile pentru facilitățile permanente au fost majorate este că acestea trebuie să fie stabilite în jurul ratei cheie a dobânzii de politică monetară, pe care tocmai BNR-ul a crescut-o la 1,5%.
“La fel ca și alte bănci centrale, BNR stabilește un coridor de variație în jurul ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce asigură că dobânzile interbancare pe termen scurt nu se îndepărtează prea mult de dobânda de referință”, punctează CEO-ul băncii.
Astfel că, limita superioară a acestui coridor este facilitatea de credit (în prezent 2%, majorată de la 1,75%), prin care băncile pot contracta împrumuturi pe seama garanțiilor, dacă au nevoie de lichiditate.
“Această facilitate de credit face posibil ca dobânzile interbancare pe termen scurt să nu poată depăși valoarea predeterminată a dobânzii”, mai explică el.
În schimb, facilitatea de depozit, care a crescut la 1%, de la 0,75%, are un rol diferit și permite băncilor să constituie depozite cu valori nelimitate la banca centrală.
“Prin această facilitate se asigură că dobânzile interbancare overnight (n.red. peste noapte) nu pot avea o valoare mai mică decât rata dobânzii la facilitatea de depozit. Prin urmare, dobânzile interbancare overnight ar trebui să fie poziționate întotdeauna între facilitățile de credit și depozit, suficient de aproape de dobânda de politică monetară”, precizează oficialul.
Prin creșterea atât a ratei dobânzii de politică monetară, cât și a ratei dobânzii pentru facilitățile de credit și depozit, Banca Națională a României tocmai a ridicat parametrii coridorului de variație din jurul ratei dobânzii de politică monetară pentru a păstra acest indicator în zona optimă.
Și, se pare că, măsurile luate în octombrie de BNR reprezintă doar începutul unei serii de majorări ale dobânzilor, pe care le va realiza în perioada următoare. Gyula Fater se așteaptă la o nouă creștere de 0,25% în luna noiembrie și la o majorare de 1% în 2022.
“În această situație, suntem oarecum peste așteptările pieței, iar ultimul sondaj realizat de Bloomberg sugerează că rata de bază ar putea ajunge la 1,65% până la sfârșitul anului 2021 și la 2% în decembrie 2022, chiar dacă acest sondaj a fost pregătit înainte de creșterea dobânzii de către BNR”, mai spune acesta.