Mirajul averii de un miliard de euro, cât avea Ioan Niculae, cel mai bogat român de anul trecut din clasamentul Forbes, părea o țintă tot mai posibilă pentru Teszari, în condițiile în care presupusa tranzacție de vânzare a operațiunilor de distribuție de cablu, telefonie și date ale RCS&RDS ar fi avut o valoare de 1-1,5 miliarde de euro, după cum scria Turcescu pe pagina sa de Facebook. Luna trecută, pentru locul întâi al ediției Forbes 500 Miliardari din acest an, care a intrat în linie dreaptă, a mai apărut un pretendent, după ce cotidianul italian Messaggero, preluat de Reuters, a anunțat că UniCredit va plăti 700 mil. euro, parţial în numerar, pentru participația de 45% pe care omul de afaceri Ion Țiriac o deținea în cadrul UnicreditȚiriac Bank. Țiriac era, conform ediției de anul trecut a Forbes 500 Miliardari, pe locul al treilea, cu o avere de 800 mil. euro.
Cele două vești vin să echilibreze parțial avalanșa de probleme pe care le-au avut cei mai bogați dintre români în ultimii ani și care au adus, din păcate, prejudicii importante de imagine pentru ideea de antreprenoriat pe care mulți dintre oamenii de afaceri curați se chinuie să o proiecteze.
Cel mai expresiv exemplu este al lui Dinu Patriciu, cel care de la adăpostul miliardelor de euro pe care le obținuse din vânzarea Rompetrol era considerat de mulți aspiranți în afaceri ca un model demn de urmat. Declinul abrupt al lui Patriciu, atât în afaceri (insolvențe și falimente în serie), cât și în viața privată – divorț cu cântec și probleme grave de sănătate – a fost, de departe, cel mai dramatic eveniment care a marcat topurile bogaților români în ultimii cinci ani.
Luptele din spatele numeroaselor runde electorale au crescut și mai mult dramatismul la vârful clasamentului. Gruia Stoica, cel care părea la un moment dat unul dintre puținii oameni de afaceri români capabili să se extindă cu succes în regiune, a fost cercetat și arestat preventiv, iar acum este în arest la domiciliu. Totul a culminat cu Dan Adamescu, unul dintre cei mai puternici și influenți oameni de afaceri. Proprietarul celui mai cunoscut centru comercial, Unirea și al companiei de asigurări Astra sau al hotelului Intercontinental, este la rândul său arestat preventiv, iar Astra este pusă sub administrarea specială a KPMG de către Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF). Chiar și fostul șef al ASF, Dan Radu Rușanu, un important lider politic liberal, a fost arestat preventiv, iar acum este în arest la domiciliu.
Dacă privim însă cadrul mai larg, remarcăm că situația din România nu este chiar atât de neobișnuită la nivel mondial, după cum reiese dintr-o amplă analiză pe care a făcut-o în primăvară săptămânalul britanic The Economist. Capitalismul de cumetrie, adică rețelele care transformă influența politică în bani, reprezintă o practică des întâlnită în economiile aflate în dezvoltare, dar nici țările dezvoltate nu sunt străine de astfel de practici. În plus, potrivit unui recent studiu al EY – Global Fraud Survey, corupția în creștere la nivel global forțează companiile să își redefinească poziția. Integritatea executivilor este pusă la îndoială, iar 40% dintre executivi consideră mita și corupția larg răspândite în țările lor.
Polonia este în toiul scandalului provocat de publicarea unor discuții între ministrul de interne și guvernatorul Băncii Centrale, ultimul condiționând susținerea politicii bugetare a guvernului de eliminarea ministrului finanțelor.
În Bulgaria, situația este și mai gravă. În așteptarea alegerilor anticipate din octombrie, a patra bancă din țară, deținută de cel mai influent bulgar, este pe cale să fie naționalizată. Luna trecută deponenții speriați de afacerile dubioase au început să retragă masiv bani, după ce cel mai mare client al băncii, un mogul media, l-a acuzat pe principalul acționar că ar fi vrut să îl asasineze. Ba, mai mult, în joc a intrat și Banca Centrală, în condițiile în care viceguvernatorul responsabil cu supravegherea e acuzat că ar fi favorizat banca oligarhului. Vedeți cât de mult se aseamănă cu problemele noastre? Scandalurile politico-economice sunt la ordinea zilei și în India, Turcia, dar și în Franța (cazul Sarkozy).
Sub astfel de auspicii, mai miră pe cineva că antreprenoriatul este privit, în România, ca doar ca o modalitate de a obține câștiguri suplimentare, așa cum reiese dintr-un studiu GfK realizat pentru Amway? Toți vrem să fim miliardari, însă dacă îi veți întreba pe oamenii de afaceri curați (da, există și așa ceva), veți afla cât de lungă este calea. Asta dacă nu ne folosim de capitalismul de cumetrie, ca scurtătură.