România pregătește un program de înlocuire voluntară și etapizată a sobelor și instalațiilor vechi de încălzire, într-un demers care vizează milioane de gospodării. Direcția este orientată către pompe de căldură, energie solară, surse geotermale și alte sisteme eficiente.
Problema este că gospodăriile care au cea mai mare nevoie de modernizare sunt, în multe cazuri, și cele care își permit cel mai greu investiția.
Aproximativ 3,5 milioane de locuințe din România folosesc lemne pentru încălzire, cele mai multe fiind situate în mediul rural.
Sobele nu vor fi interzise
Proiectul aflat în Parlament stabilește cadrul pentru decarbonizarea încălzirii, fără să impună renunțarea obligatorie la sobele pe lemne. Participarea la programele de sprijin va fi voluntară, iar înlocuirea instalațiilor se va face la cererea proprietarilor.
Programul vizează instalațiile mai vechi de zece ani sau cele cu un randament mai mic de 65%. Ținta este înlocuirea a 50.000 de unități până în 2030, 100.000 până în 2035 și 250.000 până în 2040.
Printre soluțiile eligibile se numără pompele de căldură, sistemele geotermale, colectoarele solare și panourile fotovoltaice cu stocare. În zonele unde alternativele nu sunt fezabile ar putea fi utilizate și sobe moderne pe biomasă.
Pompa de căldură nu este suficientă
Specialiștii avertizează însă că schimbarea sursei de încălzire nu rezolvă problema unei locuințe ineficiente energetic. Pereții neizolați, ferestrele vechi sau instalațiile neadaptate pot duce la consumuri ridicate chiar și după instalarea unei pompe de căldură.
Corina Murafa, expertă în politici energetice și membră în Comitetul Economic și Social European, susține că investițiile în pompe trebuie corelate cu renovarea clădirilor.
„Și în cazul unei pompe de căldură, și în cazul unei centrale termice, dacă nu avem o locuință bine izolată, costurile pot crește și de trei-patru ori”, avertizează aceasta.
În mediul rural, unde peste 80% dintre gospodării se încălzesc exclusiv cu lemne, costurile pot fi și mai greu de suportat. Modernizarea poate necesita, pe lângă echipamentul propriu-zis, refacerea instalației, creșterea puterii de racordare sau instalarea unor baterii.
Rețelele electrice trebuie pregătite
Electrificarea încălzirii pune presiune și pe infrastructura energetică. Ciprian Cherciu, vicepreședintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, consideră că tranziția trebuie să includă pompele de căldură, panourile fotovoltaice și capacitățile de stocare.
„Nu există o altă cale decât electrificarea accelerată. Asta înseamnă stocare, mașini electrice și pompe de căldură”, spune acesta.
Problema este că rețelele din multe zone rurale nu au fost proiectate pentru creșteri importante ale consumului în perioadele reci. Fără investiții în distribuție, gospodăriile s-ar putea confrunta cu întârzieri la racordare sau probleme de capacitate.
Sărăcia energetică, principala provocare
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că pentru milioane de familii problema nu este doar sursa de încălzire, ci posibilitatea de a suporta costurile tranziției.
Potrivit acestuia, 32% dintre gospodării alocă energiei peste 10% din buget, iar 11% consumă sub nivelul necesar. În astfel de cazuri, oamenii ajung să încălzească o singură cameră sau să reducă temperatura pentru a evita cheltuielile.
În Nord-Est, subconsumul ajunge la 30%, iar în Sud-Vest Oltenia la 29%.
Doar 250.000 de instalații până în 2040
Ținta de 250.000 de unități modernizate până în 2040 reprezintă aproximativ 7% din cele 3,5 milioane de gospodării care folosesc lemne.
Specialiștii cer, astfel, un program integrat care să lege renovarea locuințelor de schimbarea sistemului de încălzire și modernizarea rețelelor. Fondurile disponibile prin Fondul pentru Modernizare, Fondul Social pentru Climă, fondurile de mediu și bugetul de stat ar urma să susțină tranziția.
Riscul este ca gospodăriile vulnerabile să rămână în afara programelor dacă trebuie să suporte o parte importantă din costuri înainte de a primi sprijin.
Pentru România, tranziția energetică nu înseamnă doar înlocuirea sobelor. Înseamnă renovarea locuințelor, extinderea și modernizarea rețelelor și, mai ales, un sistem de finanțare care să permită familiilor cu venituri mici să participe efectiv la schimbare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
