Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,7%, în scădere față de anii anteriori. În 2021 rata de ocupare a fost de 21,2%. Cea mai mare rată a șomajului este în rândul tinerilor și vârsticilor ( 65-74 ani), potrivit datelor furnizate de INS.
“Intrarea în economie trebuie să primească un nou avans și să fie în centrul politicilor publice, fiind esențial ca pe piața muncii să fie introduși cât mai mulți tineri. Este necesar să existe un program naţional dedicat start-up-urilor de tipul propunerii CNIPMMR “Romania Start-up Revolution”, ce va ajuta zeci de mii de tineri să intre în economie sau să existe o ințiativă privind înființarea firmelor de exercițiu ce va permite coborârea vârstei pentru debutanții în afaceri la 16 ani”, Florin Jianu, Președinte CNIPMMR.
În România, 2 din 10 tineri cu vârsta de până la 24 de ani nu lucrează și nici nu studiază. La nivel european, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani este de 14%.
Pe de altă parte numărul salariaților plătiți cu salariul minim a crescut foarte mult în 2023, ajungând la aproape 2 milioane. Este o creștere de 52% comparativ cu 31 decembrie și reprezintă 28% din totalul contractelor de muncă.
Datele Eurostat araăa că România inregistrează printre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. România ocupă locul 4 în clasamentul șomajului, la egalitate cu Italia, după Spania, Grecia și Suedia. Datele oficiale arată că 2,86 milioane de tineri cu vârsta sub 25 ani erau șomeri în Uniunea Europeană în decembrie 2022. Dintre aceșstia, 2,31 milioane trăiau în zona euro. La sfârșitul anului trecut, rata șomajului a fost de 14.5% la nivel european și de 14.8 în zona euro.
Florin Jianu susține că de vină pentru această situație, în România, este inadecvarea soluțiilor și a politicilor publice pentru noua generație și școlile de meserii care, cu greu îi atrag pe tineri.